Spondiloza cervicală

Fotolia_329874

Fotolia_329874
Foto: © Yanik Chauvin / Fotolia

Motive serioase pentru a fi speriat: ameţeli, dureri de cap, forţa musculară  scăzută, întâi la nivelul braţelor, apoi şi al picioarelor, tulburări de vedere, zgomote în urechi… Sunt doar câteva dintre neplăcerile – chiar dacă nu se manifestă toate în acelaşi timp – cu care ne poate face să ne confruntăm spondiloza cervicală

Este o afecţiune degenerativă a coloanei vertebrale, localizată la nivelul vertebrelor cervicale, şi a discurilor intervertebrale. Cel mai adesea se instaurează după vârsta de 45 de ani, cu evoluţie graduală, din cauza uzurii discurilor sau articulaţiilor intervertebrale, fiind adesea însoţită de osteofite, aşa-numitele „ciocuri de papagal”, formate la nivelul corpilor vertebrali.
Principala cauză, după părerea multor cercetători, este îmbătrânirea ţesutului. Nu este însă singura. Majoritatea cazurilor de durere cervicală sunt produse de activităţi care implică mişcări repetate şi prelungite ale gâtului, ligamentelor şi tendoanelor, oaselor şi articulaţiilor, de exemplu adoptarea unei poziţii vicioase în timpul statului îndelung în faţa calculatorului sau la birou, având ca rezultat tensionarea excesivă sau suprasolicitarea musculară, dar şi de scăderea tonusului muscular din cauza sedentarismului, anomaliile congenitale, traumatismele, inflamarea articulaţiilor.

Cum se manifestă
Principalele simptome ale spondilozei cervicale sunt sindromul arterei vertebrale, sindromul hipertensiv, sindromul migrenei cervicale, sindromul radicular, sindromul hipotalamic. Însoţitoare a tuturor acestora este durerea de cap.
Sindromul arterei vertebrale. Este caracteristic stadiului incipient al bolii şi se manifestă prin durere de cap difuză, dar permanentă, mai pronunţată dimineaţa, putând fi însoţită, în special în timpul crizelor, de ameţeli, mai ales la aplecarea capului, scăderea acuităţii auditive la una din urechi, tulburări de vedere, nesiguranţă la mers.
Sindromul hipertensiv. Cu alte cuvinte creşterea tensiunii in-tracraniene, care se manifestă prin durere de cap cu senzaţia de dilatare, mai accentuată la rotirea capului sau a globilor oculari. Uneori e însoţită de greaţă şi vomă, criza putând să dureze de la 2 până la 5 ore. Cauza: comprimarea arterei şi a venelor din canalul vertebral, ceea ce provoacă tulburări ale circuitului sanguin de la nivelul cutiei craniene.
Sindromul migrenei cervicale. Durerea nu mai cuprinde doar zona cervicală, ci şi o jumătate din cap. Durata crizei: de la 6 la 10 ore, terminându-se cu vomă. Migrena este una din primele simptome ale spondilozei cervicale cauzată de iritaţia nervului vertebral.
Sindromul hipotalamic. Este legat de dereglarea activităţii zonei din creier numită diencefală sau hipotalamică. Se manifestă prin dureri de cap, senzaţie de prăbuşire, palpitaţii, dureri de inimă, frisoane. Criza durează 20-30 de minute şi se termină cu o diureză abudentă.

Mijloace de diagnosticare
Dacă durerea cervicală nu a cedat la medicaţia antialgică sau dacă s-a intensificat şi au apărut amorţeli în mâini şi picioare este necesar un consult medical pentru verificarea mobilităţii coloanei cervicale, spondiloza cervicală limitând mişcările gâtului, examen neurologic pentru evidenţierea eventualei afectări a măduvei şi nervilor, radiografie în scopul punerii în evidenţă a articulaţiilor cervicale şi a eventualelor modificări patologice specifice, eventual şi un RMN pentru a obţine imagini mai detaliate ale zonei cervicale şi aprecierea leziunilor de la nivelul măduvei spinării.

Cum se tratează
Deşi este considerată o boală de care nu te poţi vindeca pe deplin, tratamentul neputând fi decât unul balneofiziologic, cu excepţia cazurilor când îngustarea canalului vertebral impune intervenţia chirurgicală, rezultatele acestuia pot fi îmbucurătoare. Staţiuni recomandate: Felix, pentru vârstnici şi bolnavii cu un sistem nervos labil, Herculane şi Govora, pentru obezi cu valori tensionale normale. Tratamentul medicamentos are drept scop combaterea durerilor şi este de scurtă durată.

Cum te ajuţi

  • Evitând poziţiile îndelungate cu capul flexat;
  • Nedormind pe perne mari;
  • Făcând zilnic, în special dimineaţa şi pe cât posibil repetându-le în timpul zilei, următoarele exerciţii: aplecări ale capului, ba la dreapta, ba la stânga, de 8 ori într-o parte şi de 8 ori în cealaltă, trăgând cât mai mult, dar uşor, astfel încât urechea să se apropie pe cât posibil de umăr; rotiri ale capului, de 8 ori spre dreapta şi de 8 ori spre stânga; aplecări de acelaşi număr de ori, ba în faţă, ba înspre spate;
  • Combătând cu perseverenţă poziţiile vicioase ale coloanei.

 

Ciocurile de papagal
Osteofitele sunt depuneri de calciu în jurul discurilor intervertebrale, apărute ca reacţie reparatorie în urma procesului degenerativ. Întrucât nu sunt dureroase prin ele însele, dacă nu irită un nerv sau un vas de sânge şi nu vin în contact cu o suprafaţă osoasă, pot trece mult timp neobservate, ani de zile chiar. Dar, în unele situaţii, în acest timp, pot produce tulburări circulatorii cu consecinţe serioase, în fazele avansate putându-se ajunge la înţepenirea gâtului şi uneori la afectări neurologice mai mult sau mai puţin severe.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*