Sfaturi ca să învingi alergia la polen

Fotolia_15304340
© Marco Lensi / Fotolia

Primăvara ne oferă un spectacolul de culoare și miros. Din păcate, pentru unii dintre noi, polenul florilor se dovedește a fi un dușman ce trebuie evitat. Din fericire, simptomele neplăcute ale alergiei la polen pot fi ameliorate

Se estimează că 25% din populația Europei suferă de alergie sezonieră. Alergia la polen afectează în special persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani. Trei grupe de polen sunt responsabile de apariția neplăcutelor simptome:

  • Polenul de arbori și arbuști, prezent în aer de la mijlocul lunii martie și până la finalul lunii iunie.
  • Polenul de graminee (gazon, iarbă, secară, grâu, porumb), prezent de la finele lunii mai până la mijlocul lui octombrie.
  • Polenul de buruieni, prezent în aer în lunile august și septembrie.

O cascadă de simptome neplăcute

Sistemul nostru imunitar ne apără de agresori precum bacteriile și virusurile. Din nu se știe ce motive, sistemul imunitar al unor persoane consideră drept dușmani unele substanțe inofensive, precum polenul, praful etc. și își trimite artileria grea împotriva acestora. Anticorpii care se secretă sunt cei care declanșează cascada de simptome: secreții nazale abundente, strănuturi repetate, înroșirea ochilor, lăcrimare, înfundarea nasului, senzație de furnicături sau mâncărimi la nivelul nasului și gâtului. La unele persoane mai sensibile pot apărea simptome mai sevre, precum tuse seacă, criză de astm, senzație de sufocare.

De ce tu?

Nu se cunosc cauzele exacte ale alergiei, dar se pare că ereditatea joacă un rol important în apariția acestei afecțiuni. Copilul care are un părinte alergic prezintă un risc de 30% de a dezvolta această afecțiune, iar dacă ambii părinți sunt alergici riscul crește la 60%. Praful, fumul de țigară, contactul cu diverse substanțe iritante, vi-rozele respiratorii frecvente în copilărie contribuie și ele la apariția alergiei.

Antihistaminice și simptomatice

Când simptomele sunt accentuate și îți provoacă disconfort, ar fi bine să te adresezi medicului, care îți poate recomanda tratamentul adecvat. Medicamentele simptomatice contractă vasele sanguine din zonele inflamate (nas, ochi) și diminuează congestia, secrețiile, strănuturile. Ele se administrează local, sub formă de picături pentru nas sau ochi. Important este să le folosești doar câteva zile, căci utilizarea lor poate conduce la apariția rinitei cronice.
În cazul în care medicamentele simptomatice nu reușesc să țină simptomele în frâu, medicul îți va prescrie și antihistaminice. Acestea blochează acțiunea histaminei, acea substanță chimică pe care o secretă organismul ca răspuns la „atacul“ alergenilor și care declanșează de fapt reacția alergică. Există în farmacii numeroase tipuri de antihistaminice, dar toate au aceeași eficacitate. Ceea ce le diferențiază este durata de acțiune și efectele secundare. În funcție de preparat, simptomele pot fi înlăturate pentru o perioadă de timp ce variază între 4 și 24 de ore. Numai medicul îți poate recomanda produsul adecvat.

Spray nazal cu cortizon

Spray-urile nazale cu cortizon combat inflamația de la nivelul nasului și bronhiilor, reduc congestia și ușurează respirația.
Aceste spray-uri cu corticosteroizi acționează pe o perioadă de timp mai mare decât antihistaminicele și pot preveni o criză de astm. Totuși, efectele secundare pot fi neplăcute: uscarea mucoasei nazale, iritații și sângerări nazale. Nu folosi un asemenea spray fără recomandarea medicului.

Desensibilizare

În azurile evere și acă numărul de alergeni este limitat, medicul alergolog îți poate recomanda imunoterapia specifică cu vaccinuri alergenice, adică desensibilizarea, prin care se urmărește creșterea toleranței organismului la acei alergeni.
Desensibilizarea poate fi făcută numai dacă a fost identificat tipul de polen la care ești alergică. Metoda presupune inocularea unor doze mici de alergen purificat, pentru ca organismul să înceapă să producă anticorpi.

Limitează contactul cu polenul

Măsurile de prevenire sunt, de fapt, cel mai bun tratament împotriva alergiei la polen.
Din păcate, este destul de greu să eviți contactul cu polenul, dar cel puțin încearcă să îl „îndepărtezi“ pe cât posibil din calea ta.
Iată câteva sfaturi:

  • Evită plimbările sau acti-vitățile în aer liber dimineața, când cantitatea de polen este maximă. În schimb, poți ieși la aer liber după-amiaza sau în timpul ori imediat după ploaie.
  • Nu sta mult timp afară când bate vântul și aerul este uscat și cald.
  • Nu îți usca lenjeria de pat pe balcon, deoarece polenul va fi atras de lenjeria umedă și se va fixa pe aceasta.
  • Spală-ți zilnic părul, pentru a îndepărta eventualele particule de polen.
  • Dacă e posibil, dotează-ți locuința cu un sistem de climatizare și de filtrare a aerului.
  • Spală-te și pe față, imediat ce te întorci acasă sau după ce ajungi la birou.

Legături de rudenie

Arborii și plantele au molecule comune cu unele fructe și legume. Dacă ești alergică la polen ai putea simți furnicături la nivelul limbii, vălului palatin sau al gâtului când mănânci alimente înrudite cu polenurile la care ești alergică. De exemplu, polenul de buruieni este înrudit cu pepenele galben, castravetele și bananele. Polenul de graminee este „rudă“ cu merele, perele, migdalele, piersicile, cireșele, caisele. 

ANGELA CÎLȚAN

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*