S.O.S. hepatitele!

Fotolia_17768301

Fotolia_17768301
Foto: © ag visuell / Fotolia

Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra creşterii prevalenţei hepatitelor. Anual sunt semnalate 1,4 milioane de cazuri de hepatită A, aproape 2 miliarde de persoane sunt actualmente infectate cu virusul B, dintre acestea 350 milioane au ajuns la o infecţie cronică, iar 600.000 mor într-un an datorită complicaţiilor hepatitei B. Aproximativ 150 milioane de persoane sunt acum bolnavi cronici de hepatită C, iar dintre aceştia un sfert mor anual. Pentru a trage un semnal de alarmă, OMS a stabilit, începând de anul acesta, o Zi Mondială a Hepatitei: 28 iulie

Ficatul, organ intern format din patru lobi inegali, adevărată uzină a organismului, are aproximativ 500 de funcţii ce pot fi grupate în trei mari categorii: de sinteză (a proteinelor plasmatice, a bilei, a colesterolului, a unor componente ale sângelui etc.), de descompunere a unor substanţe şi de stocare (a vitaminelor şi a unor minerale). Iată de ce hepatita, inflamarea celulelor ficatului datorită infectării cu virusuri de un anumit tip, afectează funcţionarea întregului organism.

Hepatita A

Transmiterea virusului: de pe obiectele, alimentele sau din apa contaminate cu virusul, prin intermediul mâinilor murdare. Virusul are o perioadă de incubaţie de 15-45 de zile.
Simptome:

  • oboseală, stare de slăbiciune datorată pierderii de minerale şi vitamine;
  • dureri abdominale, umflarea abdomenului, gleznelor şi picioarelor;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • ameţeli;
  • uneori diaree şi febră;
  • după 1-2 săptămâni de la instalarea bolii, îngălbenirea cristalinului şi apoi a pielii, zone în care se află depozite de bilirubină;
  • decolorarea scaunului (devine albicios);
  • colorarea urinei în nuanţe de brun.

Tratament

Bolnavii sunt contagioşi pe o perioadă de până la 10 săptămâni, de aceea pacientul trebuie spitalizat. Nu există un tratament specific, dar se impune un regim alimentar uşor (pe care pacientul trebuie să continue să-l ţină până la 6 luni), cât mai multă odihnă, de preferinţă în pat.
Medicul prescrie tratament medicamentos pentru limitarea simptomelor (greaţă, diaree), poate să prescrie un complex de vitamine, în special din grupul B.
Ficatul celui care a depăşit o astfel de boală trebuie protejat: să nu mănânce gras, prăjit, murături, mezeluri, condimente iuţi, să nu bea alcool. Prima îmbolnăvire este totodată şi ultima de pe parcursul vieţii, bolnavii dezvoltă, în proporţie de 100%, imunitate faţă de acest virus.

Vaccinări şi prevenire

Odată ce ai venit în contact cu un bolnav despre care ai aflat ulterior că are hepatită A, ce poţi face este să soliciţi o injecţie cu gamma-globulina (denumită şi imunoglobulină) în cel mai scurt timp (are eficienţă în 2 săptămâni de la contact), care nu-ţi oferă însă protecţie decât pentru o scurtă perioadă de timp.
Toate persoanele expuse îmbolnăvirii trebuie să se vaccineze:

  • cadrele medicale;
  • funcţionarii din locuri aglomerate;
  • cei care vizitează o ţară străină, în care prevalenţa acestei boli este mare;
  • în caz de inundaţii, când apa potabilă poate fi infestată, toate acele comunităţi care suferă urmările dezastrului ar trebi vaccinate.

Spălarea mâinilor după ce ai fost la baie sau ai schimbat un scutec, spălarea fructelor şi legumelor şi protejarea în timpul contactelor sexuale sunt doar câteva dintre măsurile pe care le poţi lua împotriva îmbolnăvirii.

Hepatita B

Transmiterea virusului: prin sânge şi alte fluide ale corpului.
Iată câteva exemple de transmitere:

  • contact cu ustensile nesterilizate (în frizerii, în atelierele de piercing sau tatuaje, la injectarea cu o seringă nesterilă, la folosirea periuţei de dinţi a unui bolnav, în unităţile medicale care nu respectă instrucţiunile de folosire şi aruncare a seringilor, în cabinetele de cosmetică);
  • contact sexual neprotejat;
  • de la mamă infectată la nou-născut, la naştere, în proporţie de 90%.

Manifestări

Pentru 90% dintre persoanele infectate cu acest virus, hepatita B acută se vindecă spontan, în 2-6 luni de la debutul bolii, fără probleme pe termen lung.
Hepatita cronică B poate fi însoţită de următoarele simptome:

  • îngălbenirea pielii;
  • greaţă;
  • oboseală;
  • dureri de stomac şi articulare;
  • diaree.

În caz de suspiciune, există analize specifice, care determină cu certitudine prezenţa virusului hepatitei B.

Vaccinări

În ţara noastră, imunizarea copiilor la naştere a început să se facă încă din 1995. Pentru pacienţii deja infectaţi, vaccinul este ineficient. Orice persoană supusă riscului infectării, prin natura profesiei sau din oricare alt motiv, e datoare să se vaccineze.
Complicaţiile hepatitei B sunt leziunile hepatice, insuficienţa hepatică şi cancerul.
Tratamentul hepatitei B cronice este costisitor, de lungă durată şi incert în ceea ce priveşte răspunsul fiecărui organism. În funcţie de stadiul de evoluţie al bolii, bolnavilor li se administrează imunomodulatoare, antivirale sau antitumorale. Fumatul, alcoolul, consumul de grăsimi şi prăjeli, un regim de viaţă agitat sunt tot atâtea cauze de înrăutăţire a stării de sănătate. Dieta care nu solicită ficatul, ceaiurile, lichidele şi tratamentele cu produse naturale recomandate de medic pot să ajute în tratament.

Hepatita C

Virusul hepatitei C se transmite, de asemenea, prin sânge şi fluide ale corpului, pe următoarele căi:

  • transfuzii;
  • instrumente nesterile (pentru injecţii, piercing, tatuaje, lucrări stomatologice, acupunctură);
  • contacte sexuale neprotejate;
  • folosirea în comun a obiectelor ce ar trebui să fie de uz personal (periuţe de dinţi, forfecuţe etc.)

Manifestări:

  • oboseală nejustificată;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • scăderea capacităţii de concentrare;
  • scăderea capacităţii de muncă;
  • dureri abdominale, musculare şi articulare;
  • frecvente stări de depresie şi anxietate.

Din păcate, nu există momentan un vaccin împotriva virusului hepatitei C, singura metodă de a te ţine departe de acest ucigaş tăcut fiind respectarea unor măsuri de igienă.

Hepatita E

Transmiterea se face la fel ca în cazul virusului A, prin apă sau mâncare, virusul provenind din fecale şi fiind transmis datorită mâinilor murdare. Are aceleaşi manifestări ca hepatita A. Perioada de incubaţie este de 3-8 săptămâni. Este o infecţie care se autolimitează, nu dă complicaţii şi nu se cronicizează. Nu necesită spitalizare, nu există vaccin şi stabilirea diagnosticului se face pe baza unor teste de sânge.
În prezent s-au înfiinţat în câteva oraşe centre de testare rapidă pentru hepatita B şi C, iar medicii specialişti şi asociaţiile pacienţilor militează pentru ca noi, românii, să conştientizăm pericolul răspândirii acestor virusuri. Nu ezita să te testezi si tu: cu cât mai repede depistată o boală, cu atât mai bine!

SONIA STANCIU

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*