Normalizează-ți tensiunea cu ajutorul hranei

Foto: © Gorilla / Fotolia

Foto: © Gorilla / Fotolia
Foto: © Gorilla / Fotolia

Hipertensiune arterială sau tensiune arterială oscilantă? Te sperie valorile mari ale presiunii cu care inima pompează sângele în artere? Într-adevăr, hipertensiunea este una dintre bolile cel mai des întâlnite în țările industrializate și este grav că ulterior aceasta se asociază cu alte afecțiuni care îți pun viața în pericol. De aceea, pe lângă medicație, dieta joacă un rol determinant, mai ales că factorii de risc aparțin cotidianului: fumul de țigară, obezitatea, stresul, diabetul, ereditatea  și bolile renale, dar mai ales diavolul cristalin, sarea.

Tensiunea arterială normală se calculează după formula 80+2V, în care V este vârsta omului. Indiferent de vârstă, însă, orice tensiune arterială care depășește 17 sau, conform unor specialiști, 14 cm de mercur maxima, iar minima 10,5 de mercur se consideră hipertensiune arterială.
Boala se asociază adeseori cu ateroscleroza, dar ea se poate manifesta și independent de aceasta. Cele mai frecvente simptome ale hipertensiunii arteriale sunt durerile de cap, amețelile, tulburările de vedere. Netratată, hipertensiunea poate duce la insuficiență cardiacă stângă, nefroangioscleroză renală, cu insuficiență renală și uremie, precum și la accidente mortale, cum sunt infarctul de miocard și hemoragiile cerebrale.

10 reguli de aur în dieta antihipertensivă

  1. Renunță definitiv la sare, la brânzeturile sărate, mezeluri, carne conservată sau alte preparate cu un conținut mare de sare. Citește cu atenție eticheta produselor, pentru că sarea se ascunde și sub denumirile benzoat de sodiu (folosit drept conservant în sosuri, condimente și margarină) sau citrat de sodiu (utilizat drept potențiator al gustului în dulciuri, gelatine și unele băuturi). Popoarele primitive, care nu consumau deloc sare, nu știau ce este hipertensiunea.
  2. Evită curmalele, smochinele, stafidele, prunele și fructele uleioase, cum sunt migdalele, nucile sau alunele.
  3. Nu consuma alimente excitante ale sistemului nervos, cum sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiurile tari, vinul și alcoolurile.
  4. Consumă proteine în can- titate moderată, fiind excitante pentru scoarța cerebrală.
  5. Optează pentru alimente bogate în vitamina A, caroten, vitamina B1 și factori lipotropi.
  6. Consumă glucide sub for- mă de cartofi, fructe, zarzavaturi, orez, pâine, miere, dul- ceață, zahăr, compoturi, sucuri de fructe și de zarzavat.
  7. Consumă alimente bogate în potasiu, cum sunt legumele, bananele, piersicile și caisele. Secretul acestui mineral constă în capacitatea de a echilibra nivelul de sodiu. Potasiul îmbunătățește funcționarea endoteliului, țesutul care căptușește interiorul vaselor sangvine și produce substanțe vasodilatatoare, importante pentru a menține o presiune scăzută; de asemenea are un efect antioxidant direct. Cercetări efectuate în ultimii 50 de ani au valorificaat consumul de potasiu și bolile cardiovasculare. Rezultatul? Adăugarea a 1,5 grame de potasiu în dieta ta scade posibilitatea de a face ictus (pierderea cunoștinței în accidentele cardiovasculare) la 22% și de a avea probleme cardiovasculare la 26%.
  8. În forma primară a bolii, simpla restricție dietetică împreună cu exercițiul fizic este suficientă pentru a diminua valorile tensiunii, în vreme ce în hipertensiunea secundară, dietoterapia are rolul de a reduce necesarul de medicamente. O scădere a greutății corporale cu 5-7 kg asigură o reducere a presiunii arteriale cu 10-20 mmHG, la pacienții care au depășit cu 10% greutatea ideală. Nu însă toți pacienții obezi sunt hipertensivi; boala este corelată mai degrabă cu distribuția grăsimii viscerale (pe abdomen), cu morfologia celulelor adipoase și cu ipoteza hormonală.
  9. Cantitatea de lichide nu trebuie să depășească pe zi 1-1,5 litri, în care să fie incluse ceaiul, supa, compotul, apa de băut.
  10. De ajutor îți poate fi și consumul sucurilor de hrean, sfeclă și usturoi în părți egale sau câte 50 ml suc de hrean, de morcovi, de lămâie și de roșii, din care consumi 2-3 linguri pe zi, într-o cură de 60 de zile.

Natura, de ajutor hipertensivilor

  • talpa-gâștei: infuzie preparată din 3 linguri de plantă la 100 ml apă, din care se beau 3-5 linguri pe zi sau sub formă de tinctură, preparată din 20 g plantă la 100 ml alcool de 70 de grade, în care se macerează 7-8 zile, după care se beau 20-40 de picături de 3 ori pe zi;
  • păducelul (flori, frunze, fructe): infuzie preparată dintr-o linguriță de plantă la 100 ml apă, din care se beau 2 pahare pe zi sau sub formă de tinctură, obținută din 20 g plantă, macerată în 100 ml alcool de 70 de grade, timp de 7-8 zile și din care se beau 10-15 picături de trei ori pe zi;
  • isopul: sub formă de infuzie, obținută din 1-2 lingurițe la 100 ml apă, din care se beau două căni pe zi;
  • frunze de vâsc: contraindicate bolnavilor cardiaci, se folosesc sub formă de macerat la rece, obținut din 2 lingurițe de plantă care se țin 8 ore în 500 ml de apă, se filtrează și se bea; este recomandabil să prepari acest macerat la rece în timpul nopții;
  • traista-ciobanului sub for-mă de infuzie, obținută din 2-3 linguri la 200 ml de apă, din care bei 4-5 linguri pe zi;
  • sulfina, sub formă de infuzie, 5-10 g de plantă la 100 ml de apă, din care bei două căni pe zi.

DANIELA ȘIBAEV

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*