Motive să nu te compari cu alţii

Fotolia_19596804
© EastWest Imaging / Fotolia

„Ai văzut? Popescu şi-a luat mașină nouă. Ghiceşte de care! Toyota, 4×4, nu orice“, auzi rostindu-se la adresa vreunui vecin. Sau: „Ionescu mi-a spus că se mută în casă nouă. Într-o zonă rezidenţială… Ce bine le merge unora!“ Urmează, desigur, o descriere detaliată a zonei şi nemaipomenitei agoniseli. Fără să vrei parcă, te compari ba cu Popescu, ba cu Ionescu, îţi pui pe rând bunurile în balanţă cu ale acestora, iar comparaţia nu este niciodată în favoarea ta. Nu te simţi prea grozav, nu-i aşa? Merită oare?

De ce avem această tendinţă de a ne compara cu alţii? Fetele se compară între ele în ceea ce priveşte frumuseţea, băieţii privind banii pe care îi câştigă. Elevii îşi compară între ei notele la învăţătură. Sub un anume aspect poate nu e chiar aşa rău, devine astfel atunci când îi urmează nemulţumirea, frustrarea şi invidia. Ceea ce se întâmplă frecvent. Motiv pentru care se poate afirma că a te compara cu alţii constituie o decizie greşită.

De ce-o faci? Una din principalele cauze pentru care te compari cu alţii este nevoia de recunoaştere publică a faptului că eşti important. Unii susţin că o facem din instinct, acesta acţionând ca o forţă motorie ce ne propulsează înainte, ajutându-ne să evoluăm. Dar, nu cumva e un obstacol în evoluţia personală? Ne place ca vecinii, prietenii, colegii să spună despre noi: „Ai văzut ce maşină şi-a luat? Super! Înseamnă că o duce bine!“ La ce bun?

1. Neîncredere în sine

Măsura în care te compari cu alţii este măsura în care nu-ţi cunoşti propria valoare şi denotă neîncredere în propria persoană, în propriile forţe. Şi nu faci decât să tot adânceşti prăpastia, să mai ştirbeşti câte un pic imaginea pe care o ai despre propria persoană. Tocmai pentru că nu ai încredere în tine constituie motivul pentru care te compari cu ceilalţi din jurul tău. O persoană împlinită nu se compară cu nimeni. Nu are nevoie.

2. Devii dependent

Tot aşteptând să fii apreciat de ceilalţi, le permiţi să-ţi controleze sentimentele. Dacă ai maşină şi alţii ţi-o admiră, te simţi grozav. Dacă nu ai, iar alţii da, faptul te indispune. Dispoziţia şi trăirile tale depind de alţii, de aprecierile lor.

3. Eşti influenţabil

Orice ai face, alţii sunt ce-i care-ţi indică direcţia în care trebuie să te îndrepţi.

4. Poţi fi indus în eroare

Mercedes-ul lui Popescu nu e al lui, ci cumpărat în leasing de firma la care lucrează, iar casa cu care se tot laudă Ionescu este un apartament de două camere într-unul din cartierele mărginaşe ale oraşului. Părcă nu sunt chiar „realizări“ de invidiat. Zvonurile au proprietatea de a putea fi uşor distorsionate, aşa că e posibil să-ţi macini nervii şi să-ţi pierzi timpul gândindu-te la ceva ce nici măcar nu există.

5. Pierzi timp

Când, de fapt, ai avea atâtea lucruri mult mai interesante şi mai importante de făcut, nu-i aşa? Şi energie. Căci toate gândurile îndreptate spre o altă persoană înseamnă şi consum de energie. Când vei înceta să te mai compari cu alţii, vei avea mai mult timp şi energie pentru tine, viaţa şi tot ceea ce înseamnă ea ţi se va revela dintr-o cu totul altă perspectivă, în alte culori. Vei întrevede mult mai multe oportunităţi, pe care înainte nu le-ai observat. Vei face doar ceea ce vrei tu cu adevărat, activităţile pe care le vei desfăşura îţi vor aduce satisfacţii şi, drept urmare, vei obţine mai multe „victorii“ şi satisfacţii în tot ceea ce faci.

Cum scapi dorința de a muri și capra vecinului?

Ce poţi face ca să te dezobişnuieşti să mai priveşti cu jind în curtea vecinului?

1. Şi bunătatea se învaţă.

Încearcă. Dacă cineva repurtează succese într-un domeniu sau altul, bucură-te sincer pentru realizările lui. Mâine poate fi rândul tău. Şi nu-i aşa că ai vrea ca şi alţii să se bucure când îţi reuşeşte şi ţie câte ceva? Apoi, aminteşte-ţi cum se comportă cei care-i invidiază pe alţii, cum comentează ce au făcut sau n-au făcut cei din jurul lor şi cu câtă perfidie îi laudă când sunt de faţă exact pentru acelaşi lucru pentru care îi critică în absenţă. Doar nu vrei să le semeni, nu-i aşa?

2 Creează-ţi un scut de apărare. 

Nu lăsa ca mintea să-şi fie invadată de părerile altora, elimină gândurile despre ce zice lumea, bune sau rele, imediat ce ţi se înfiripă în minte. Nu pune la suflet nici laudele, nici criticile ce-ţi sunt aduse. Există o strânsă legătură între ele, dacă nu vei aştepta cu nerăbdare să fii adulat, nici nu te vei întrista prea tare dacă nu se va întâmpla aşa. Sigur, necesită răbdare, pentru că orgoliul îţi va tot da ghes amintindu-ţi cât de plăcut este să fii aprobat şi lăudat, dar vei realiza destul de repede că nici unele, nici celelalte nu merită să le dai importanţă. Nu uita: tu poţi fi cel mai înfocat susţinător al tău!

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*