Mastoza fibrochistică, o afecţiune benignă a sânului

Foto: © Miramiska / Fotolia

Foto: © Miramiska / Fotolia
Foto: © Miramiska / Fotolia

Simbolul feminităţii şi al maternităţii, sânul nu este scutit de probleme, iar cele mai multe dintre acestea apar după 40 de ani, în perioada de premenopauză, când se cer îndesite controalele la medic, pentru a ne feri de neplăcute surprize.

Tuturor ne e frică de boala ACEEA cumplită, al cărei nume ne e greu să-l pronunţăm şi care, în cazul nostru, al femeilor, se localizează de prea multe ori la sân.
Să spunem că, de 2-3 luni, te confrunţi cu următoarele simptome:

  • durere la ambii sâni, înaintea zilelor de menstruaţie sau durere permanentă, cu iradiere înspre braţe;
  • sânii sunt inflamaţi, îi simţi mai grei şi uneori secretă un lichid brun-verzui;
  • după ce se declanşează scurgerile menstruale, sânii se de- congestionează, devin mai supli şi, pentru o scurtă perioadă, nu mai dor.

Dar ce faci dacă, într-o bună zi, sânii încep să te doară cu mult înainte de ciclu şi, la obişnuita palpare (când împarţi imaginar sânul în sferturi şi, aşa cum ai fost învăţată, contolezi cu atenţie fiecare zonă, cu scurte mişcări circulare), depistezi mici formaţiuni mai mult sau mai puţin dure. Spaima pune stăpânire pe tine; te programezi de urgenţă la medicul ginecolog şi, până la apropiata consultaţie, consumi nişte nopţi albe, fierbând „în suc propriu“, obsedată de gândul că nodulii ar putea fi maligni.

Ai ajuns la medic
Medicul ginecolog te consultă, palpându-ţi sânii, axila (unde se află ganglionii limfatici), regiunile subclaviculare şi laterocervicale. Medicul va palpa prin mişcări circulare, cu feţele palmare ale degetelor alipite şi în extensie.
Îţi recomandă să efectuezi o ecografie a sânilor şi, eventual, nişte teste hormonale care să pună în evidenţă raportul estrogeni/progesteron.
Până când nu va avea aceste rezultate, medicul nu se poate pronunţa asupra naturii nodulilor. Dacă ai peste 40 de ani, ar trebui să nu te surprindă că primeşti anual recomandare pentru mamografie, mai ales dacă în organismul tău au loc şi alte fenomene ce ar putea prezenta risc de tumori. Paza bună trece primejdia rea!

La ecograf
Dacă este vorba despre o mastoză fibrochistică, ecografia mamară pune în evidenţă chisturile cu lichid în interior şi tumori fibroase benigne. În jumătate dintre cazuri, mastoza fibrochistică se instalează la ambii sâni, iar nodulii nu au consistenţă dură şi nu modifică mobilitatea sânului, spre deosebire de tumorile maligne, care sunt consistente şi sânul pare a se „fixa”.
Dacă după efectuarea ecografiei şi interpretarea analizelor încă mai există dubii, medicul te va trimite să faci o biopsie mamară ce constă în extragerea unei porţiuni de ţesut, cu ajutorul unui ac lung, subţire sau îţi va recomanda o investigaţie RMN.
Dacă după toate investigaţiile ţi s-a pus diagnosticul de mastoză fibrochistică, fii fericită, nu e nimic grav, dar tratamentul poate dura ani.

Din ce cauză apare  mastoza fibrochistică?
Nodulii mamari apar în strânsă legătură cu activitatea ovarului. Durerile de sân debutează de obicei în ziua a paisprezecea de ciclu, adică atunci când are loc ovulaţia. Dacă majoritatea femeilor afectate de mastoza fibrochistică au peste 40 de ani, e bine de ştiut că li se întâmplă şi celor cu vârste mai mici, dar care iau contraceptive sau care fac tratamente cu hormoni de substituţie.

Ce tratament vei lua?
a) În zilele în care vei simţi sânii foarte inflamaţi şi dureroşi, poţi lua ibuprofen.
b) Seara, înainte de culcare, aplică pe zonele dureroase un gel cu progesteron. În paralel, timp de 10 zile pe lună, medicul îţi va recomanda şi vitamina E.
c) Pentru unele femei, mastoza fibrochistică apare pe fondul unui sindrom premenstrual supărător, iar acesta este o consecinţă a nivelului scăzut de magneziu. De aceea, suplimentele cu magneziu luate în a doua parte a ciclului, în cantităţi recomandate de medic, sunt de mare ajutor.
d) Un tratament homeopat pe care îl iei disciplinat, după schema recomandată de medic, deşi poate dura timp îndelungat, este foarte eficient.
e) Fitoterapia pune la dispoziţie o mulţime de produse: capsule cu extract din luminiţă de seară, unguente cu efect decongestionant etc.
f) Presupunându-se că alimentaţia are strânsă legătură cu activitatea hormonală, medicii recomandă să eviţi consumul de excitante (cafea, ciocolată, ceai verde, negru şi alb, cola, alcool) şi să îl limitezi pe cel de grăsimi saturate.
g) Medicul îţi va recomanda să eviţi orice traumatism asupra sânilor, să porţi sutiene nu foarte strâmte, preferabil din bumbac sau căptuşite cu ţesătură din bumbac şi care să nu aibă întărituri metalice.
Puţine sunt cazurile în care se instituie un tratament hormonal, pe baza rezultatelor analizelor.

Când mergi din nou  la control?
Medicul te aşteaptă la control la fiecare şase luni sau oricând observi că se schimbă ceva. Continuă să îţi palpezi sânii periodic şi prezintă-te la medic dacă observi:

  •  noduli nou apăruţi sau schimbări în structura sânului;
  •  pete roşii la suprafaţa sânului;
  •  scurgeri mamare abundente clare sau cu sânge.

Mastoza regresează abia după instalarea menopauzei. Urmăreşte îndeaproape evoluţia sânilor şi înarmează-te cu răbdare, căci va fi un tratament de lungă durată. Dar, cel puţin, ştii că nu este vorba despre ceva malign!

SONIA STANCIU

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*