Luptă sau fugi!

Foto: © monticellllo - Fotolia.com.

 

Foto: © monticellllo - Fotolia.com.
Foto: © monticellllo – Fotolia.com.

Ai senzaţia că ţi s-a pus un nod în gât, că ai ceafa înţepenită, simţi respiraţia precipitată, pulsul accelerat? Organismul, supus stresului, te îndeamnă fie să lupţi, fie să fugi. Ce se întâmplă dacă nu-l asculţi? De dorit ar fi s-o faci, fireşte fără să devii agresiv sau s-o iei la goană, altfel, urmările pot fi din cele mai neplăcute.
Stresul, înţeles ca un dezechilibru al organismului ca răspuns nespecific la solicitări, cauzat fie de factori interni, fie de circumstanţe exterioare, poate fi temporar, de scurtă durată, ca un aspect esenţial al vieţii, apărând atunci când eşti brusc ameninţat sau când eşti nevoit să te adaptezi la schimbările neaşteptate ale mediului. Atunci însă când este prelungit înseamnă că s-a ajuns la stres cronic, care este dăunător şi poate conduce la apariţia diverselor boli.
Reacţie în lanţ
Când ne aflăm sub influenţa stresului, în organism se declanşează o reacţie, despre care renumitul fiziolog de la Harvard, Walter Cannon, spunea că ne este întipărită în creier, menită să ne apere de pericole, traducând-o prin expresia „luptă sau fugi”. Organismul semnalizează eliberarea hormonilor de stres, substanţe chimice ce declanşează o serie de răspunsuri care cresc nivelul energetic: nivelul glicemiei este mai ridicat, pulsul se accelerează, tensiunea arterială creşte, muşchii se încordează pentru acţiune, sângele este direcţionat către extremităţi în acelaşi scop.
Un organism sănătos are tendinţa de a se menţine în echilibru, simptomele fiziologice – senzaţia de nod în gât, ceafă înţepenită, respiraţie precipitată, puls accelerat – pregătindu-l pentru luptă sau pentru fugă. Imediat ce-i dai ascultare, se relaxează, de unde şi binecunoscutul „suspin de uşurare”.
Ce-i prea mult strică
Ce-i drept, în majoritatea situaţiilor nu poţi da ascultare imediat, la propriu, îndemnului „luptă sau fugi”. Doar, aflându-te în cabinetul de stomatologie, de pildă, înspăimântat, nu poţi nici să-ţi ataci fizic „agresorul”, adică medicul, nici să părăseşti brusc cabinetul, adică să fugi de situaţie. La fel şi în cazul unei şedinţe încordate la locul de muncă. Una e însă ca asta să se întâmple doar din când în când, şi alta este când asemenea situaţii au loc în mod repetat. Dacă răspunsul la îndemnul „luptă sau fugi” se lasă mai mereu aşteptat, consecinţele neeliberării organismului de stres, de tensiunea cumulată, nu pot fi decât în defavoarea sănătăţii, atrăgând după sine o boală sau alta, un ulcer gastric, de exemplu, sau chiar un atac de cord. Un element cheie în legătura dintre stres şi boală, verificat prin numeroase studii, este faptul că stresul prelungit slăbeşte sistemul imunitar. Apoi, e cunoscut că bolile cronice şi degenerative, caracteristice epocii în care trăim, cauzele principale ale morţii şi invalidităţii, sunt strâns legate de stresul excesiv.
Cum eviţi stresul
Este foarte important să identificăm stresul, să înţelegem felul în care ne influenţează şi să găsim căi de eliberare de sub tensiunea cumulată. Mijloacele sunt cât se poate de diverse. Cum procedezi?

  •  Fă mişcare. Când eşti trist sau furios, mişcarea – fie că faci gimnastică, fie că mergi pe jos, fie că  te ocupi de grădinărit – îţi poate fi de un real folos, eliberându-te de sentimentul de încorsetare.
  •  Acceptă-ţi limitele. Nu uita că nu poţi face totul de unul singur şi dezvoltă-ţi abilitatea de a identifica lucrurile care te depăşesc. Dacă te confrunţi cu o situaţie pe care n-o poţi controla şi ştii că nu poate fi schimbată în acel moment, nu i te împotrivi. Învaţă să accepţi starea de lucruri pe care nu o poţi schimba.
  •  Ai grijă de propria persoană. Odihneşte-te, îngrijeşte-te, mănâncă şi dormi suficient. Poţi fi irascibil din cauza lipsei somnului sau că n-ai mâncat ce şi cât trebuie, situaţie în care rezistenţa în faţa situaţiilor stresante scade.
  •  Nu uita de distracţie. Fă-ţi timp pentru a face ceea ce-ţi place, ce te amuză şi binedispune.
  •  Stabileşte-ţi priorităţile. E copleşitor să ai grijă de toate deodată. Fă-ţi o listă cu ce ai de făcut şi ia-le pe rând, în ordinea importanţei.
  •  Exprimă-ţi sentimentele. Evită să te izolezi, comunică cu cei apropiaţi despre ceea ce simţi. Schimbul de idei poate contribui la reducerea stresului. Ba chiar te poate face să vezi situaţia dintr-o cu totul altă perspectivă.
  •  Învaţă să te relaxezi. Fă zilnic exerciţii de relaxare pentru a dobândi starea de bine de care ai nevoie, de armonie interioară.
  •  Nu te sfii să plângi. Un plâns sănătos poate constitui un mijloc eficient de a reduce anxietatea şi poate preveni o durere de cap sau altă consecinţă nedorită.
  •  Evită să iei calmante. Ele nu pot îndepărta condiţiile care au cauzat stresul, în plus pot determina şi dependenţă, generând apoi şi mai mult stres.
  •  Fă haz de necaz. Nu-i uşor, dar merită. Simţul umorului te ajută să eviţi o căderea nervoasă.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*