Inteligentele enzime

Fotolia_8992328

Fotolia_8992328
Foto: © Africa Studio / Fotolia

Prin ce se deosebeşte viul de neviu? Am putea încerca un răspuns prin compararea a două nuci: una crudă şi una prăjită. De ce din una ar putea creşte un pom,  iar din cealaltă nu? Ce conţine primul fruct şi-i lipseşte celui de-al doilea?  Există o singură variantă de răspuns: enzime

Enzimele sunt substanţe organice complexe, nişte proteine, de fapt, cu un rol extrem de important, acela de catalizatori ai tuturor reacţiilor chimice ce au loc în organism, fără de care acesta ar înceta să funcţioneze. Asta întrucât totalitatea acestor procese chimice constituie ceea ce numim metabolism, enzimele fiind cele care îl fac posibil. Toate procesele biochimice din organism, inclusiv cele care ne ajută să gândim, să respirăm, să mergem, să vorbim se produc la viteze impresionante şi asta datorită enzimelor. Fără ele am înceta să existăm. În total, în prezent, sunt cunoscute aproximativ trei mii de enzime.
Fiecare cu rolul ei
Fiecare enzimă are o funcţie specifică în organism pe care o alta nu o poate îndeplini. Există trei sunt categoriile de enzime.
Enzimele metabolice, numite şi „scânteia vieţii“, întrucât creează energie şi contribuie la generarea impulsurilor nervoase. Fără de ele nici una din miliardele de celule n-ar putea funcţiona normal. Se găsesc în mod natural în biochimia organismului, doar că pe măsură ce înaintăm în vârstă activitatea lor slăbeşte.
Enzimele digestive, secretate în tractul digestiv, începând din cavitatea bucală, pancreas, ficat şi intestine, constituie elementele-cheie pentru realizarea digestiei, extragerea substanţelor nutritive din alimentele pe care le conumăm şi eliminarea reziduurilor. Sunt secretate în mod natural în organism, dar în cantităţi limitate.
Enzimele alimentare, care provin din legumele şi fructele proaspete pe care le consumăm, îşi aduc contribuţia la buna desfăşurare a procesului digestiv.
Când sunt prea multe
Sunt situaţii în care nivelul enzimelor este prea ridicat, constituind un semnal de alarmă. De exemplu, o concentraţie prea mare în sânge a unor enzime cardiace, ceea ce poate semnala instalarea unei afecţiuni a cordului sau chiar declanşarea unui infarct miocardic. La fel şi în cazul valorilor ridicate ale transaminazelor hepatice ce pot indica existenţa unei tulburări la nivelul ficatului.
Când sunt prea puţine
Studiile arată că fiecare din noi moşteneşte un anumit potenţial enzimatic. Apoi, până la 20 de ani, organismul produce şi el însuşi suficiente enzime pentru a îndeplini funcţiile vitale. După această vârstă însă, resursele enzimatice încep să scadă, iar carenţele enzimatice ne afectează nu doar sănătatea fizică, ci au un impact major şi asupra psihicului căci, acţionând asupra sistemului nervos central, pot provoca tulburări de dispoziţie.
Se presupune că în dieta omului modern intră o cantitate suficientă de vitamine, microelemente şi alte substanţe nutritive. Asta doar dacă are o dietă echilibrată. Frecventele ghiftuiri şi preferinţa pentru diete bogate în calorii, alimente rafinate, grăsimi şi insuficiente produse vegetale pot conduce la perturbarea echilibrului enzimelor. Iar insuficienţa alimentelor ce-i pot asigura organismului enzimele de care are nevoie poate declanşa dezvoltarea unei serii întregi de afecţiuni, cele mai serioase fiind disfuncţiile gastrointestinale: indigestie, malabsobţie, arsuri stomacale, râgâit, gaze, balonare, crampe, constipaţie, sindromul colului iritabil. Dar şi oboseala cronică.
Stilul de viaţă
Restabilindu-se activitatea enzimatică, toate aceste neplăceri pot fi înlăturate.

  • Adoptă un regim alimentar echilibrat, consumând cât mai multe alimente în stare crudă, pentru a le asigura digestia fără ca organismul să facă apel la propriile resurse enzimatic. Apoi, consumă alimente bogate în proteine, redu cantitatea de dulciuri, făinoase şi grăsimi. În unele situaţii, în urma consultării medicului, benefică poate fi şi administrarea de suplimente enzimatice.
  • Evită stresul digestiv, prin combinarea atentă a alimentelor şi reducerea porţiilor.
  • Limitează consumul de alimente procesate sau preparate termic, situaţie în care sunt vitregite de enzime, pentru digerarea cărora obligi organismul să recurgă la propriile rezerve, în cazul în care le are.

 

Unde le găsim?
Principala sursă de enzime alimentare: legumele şi fructele, seminţele, nucile, germenii de cereale, bananele, mango, avocado. Doar în stare crudă, fireşte. În cazul celor care se hrănesc doar cu alimente conservate sau prelucrate termic, se remarcă adesea un deficit de enzime în lichidul interstiţial şi în sânge.
În ceea ce priveşte enzimele metabolice, chiar dacă nu pot fi suplinite nici prin alimentaţie, nici prin medicamente, s-a constatat că o dietă bogată în vitamine şi minerale stimulează eliberarea unor cantităţi mari, în care scop multe dintre ele au nevoie de magneziu (cacao, germeni de grâu, soia, migdale, alune, spanac, banane, pătrunjel) şi zinc (din ficat de viţel sau porc, pâine integrală, peşte, fasole, linte).

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*