Îngrijeşte-ţi atent dantura!

Fotolia_23842166

Foto: © Kurhan / Fotolia

Aşa ar trebui să sune un îndemn care să fie difuzat la posturile de radio, alăturându-se acelora ce insistă asupra consumului de legume şi fructe sau asupra necesităţii hidratării organismului. Primind un astfel de sfat, mulţi dintre cei care uită cât de mult datorează danturii, ar conştientiza, poate, greşeala pe care o fac neglijând-o

Dacă în trecut îngrijirea danturii se fă-cea din raţiuni de ordin estetic, iar stomatologii apelau cu prea multă uşurinţă la extracţiile dentare, astăzi ei lucrează cu dedicare în beneficiul pacientului, luptând să salveze fiecare dinte, fiecare rădăcină.

Atenție, placă dentară!

În cavitatea noastră bucală există un adevărat microunivers: aproximativ 350 de tipuri de bacterii participă la descompunerea alimentelor, într-o fază preliminară digestiei. Chiar şi după ce ţi-ai efectuat un periaj corect, coroanele dinţilor tăi rămân curate pentru numai 1-2 minute. După acest timp, glicoproteine din salivă încep să se depună pe suprafaţa dinţilor, formând o peliculă fină. În aproximativ  1 oră, la această peliculă aderă bacterii din cavitatea bucală (îndeosebi bacterii gram-pozitive şi cocci). În următoarele 24-48 de ore, pelicula depusă pe smalţul dinţilor se îngroaşă prin înmulţirea bacteriilor, care formează colonii. Pe stratul gros de bacterii se depun cu uşurinţă zaharuri din alimente; cu cât în gura noastră ajung mai multe alimente cu conţinut mare de glucide, cu atât bacteriile vor avea un mediu mai propice pentru a se înmulţi.
Dacă nu efectuăm o curăţare corectă (periajul durează prea puţin, periuţa de dinţi este prea moale, nu efectuăm corect mişcările etc), rămân zone în care placa dentară continuă să se îngroaşe prin înmulţirea bacteriilor şi aderarea de noi substanţe din salivă. Totodată,  placa se „îm-bogăţeşte“ şi cu noi tipuri de bacterii gram-negative. Sub „pătura“ groasă, bacterii anaerobe încep să acţioneze asupra smalţului dintelui, ducând la carii dentare. Dacă placa dentară nu este îndepărtată, în 7-14 zile apar inflamaţii ale gingiei, iar în cel mult 21 de zile, aceste inflamaţii devin vizibile.

Recomandare: un  detartraj la fiecare 6 luni!

Dacă poţi îndepărta singur placa dentară, ai exclus formarea tartrului. În prezenţa resturilor alimentare şi a salivei, fără igiena dentară corectă, placa devine dură, combinându-se cu anumite săruri minerale din salivă.
Prezenţa tartrului la baza dinţilor (şi apoi peretele de tartru se întinde din ce în ce mai sus pe coroana dintelui) duce la inflamaţii, sângerări ale gingiei şi, cu timpul, la slăbirea şi retragerea acesteia. Mai predispuşi la fomarea tartrului sunt dinţii din vecinătatea glandelor salivare. Deoarece tartrul e poros, pe aceste zone apar petele cauzate de coloranţii naturali sau artificiali din alimente. Spre deosebire de placa dentară, care este incoloră, tartrul este galben, uneori maroniu (la cei care consumă cafea sau la fumători). Concentraţia ridicată de calciu în salivă, pH-ul salivei sunt factori care favorizează formarea tartrului.
Numai un tratament profesional poate să cureţe tartrul. În trecut se apela doar la instrumente manuale, care prin curăţări mecanice puteau deteriora smalţul. Deşi inventat prin 1950, aparatul pentru detartraj cu ultrasunete a fost introdus în ultimii 20 de ani pe scară largă în cabinete.
Vibraţiile vârfului instrumetului duc la spargerea peretelui de tartru şi la desprinderea lui de dinte, iar un jet de apă curăţă aceste reziduuri, procedura fiind nedureroasă. Detrartrajul este urmat, de obicei, de un periaj profesional, cu periuţe foarte fine, care şlefuiesc eventualele asperităţi ale dintelui.
Stomatologii recomandă un detartraj la fiecare 6 luni.

Foloseşte aţa dentară!

Periuţa corect folosită curăţă numai 70% din suprafeţele dinţilor. Fără să foloseşti aţa dentară, până la 30% din suprafaţa dinţilor tăi rămâne necurăţată, iar în zonele dintre dinţi, bacteriile încep să se simtă ca la ele acasă, construind placa dentară. Aţa dentară îndepărtează bacteriile dintre dinţi şi din imediata vecinătate a gingiilor, prevenind apariţia gingivitei şi a bolii parodontale. Infecţiile de la nivelul gingiei cresc riscul bolilor la nivelul cavităţii orale, afecţiunilor respiratorii şi coronariene. Un studiu a arătat că bărbaţii care nu au o igienă orală corespunzătoare şi au deja paradontită sunt cu 70% mai dispuşi să dezvolte boli coronariene.
În farmacii şi la raioanele cu produse cosmetice găseşti o mare varietate de aţă dentară, cu preţuri cuprinse între 6 şi 20 de lei cutia, în funcţie de lungimea totală a benzii (de la 10 la 30 m), de producător şi de calitate. Ţi se pune la dispoziţie o gamă largă de produse: aţă de nailon monofilară, multifilară, cerată, cu aromă de mentă sau acoperită cu flour sau cu propolis. Aţa monofilară intră uşor în spaţiile dintre dinţi, cea multifilară e mai rezistentă, aţa cerată alunecă mai uşor pe dinte, cea cu fluor ajută la protecţia suprafeţei dintelui, cea cu aromă de mentă îţi lasă şi o respiraţie plăcut mirositoare, iar cea cu propolis este antibacteriană. Ideal este să îţi cureţi spaţiile interdentare dimineaţa şi seara, înaintea periajului. Taie o bucată de 30 de cm, înfăşoară capetele în jurul degetelor arătătoare şi lasă aţa să se plimbe printre fiecare doi dinţi, de la baza spre vârful dinţilor, frecându-i uşor. La început, te poţi confrunta cu uşoare sângerări, dar sunt trecătoare. Pentru fiecare dinte, foloseşte o porţiune diferită din aţă. Aţa este de unică folosinţă. Împreună cu apa de gură te ajută să îndepărtezi şi mirosul neplăcut al gurii, care apare datorită plăcii bacteriene.

Alege cu grijă alimentele!

Dacă vei consuma între mesele principale sucuri dulci, acidulate, biscuiţi, prăjituri, alte alimente dulci şi lipicioase, şansa de a se forma placa dentară creşte. S-a constatat că mestecând în pauzele dintre mese, timp de 15 minute, de 3-4 ori pe zi, gumă de mestecat neîndulcită, îmbogăţită cu vitamina C, poţi reduce riscul apariţiei inflamaţiilor gingiei şi a bolii parodontale, dar şi depunerea de tartru.
Dacă dinţii tăi nu „văd“ periuţa decât dimineaţa şi seara, bea ceai verde, vei avea smalţul dinţilor şi gingiile mai sănătoase, datorită conţinutului de catechine (taninuri). Consumă ca gustare curmale şi stafi-de; vei beneficia nu numai de fibre, ci şi de fitochimicale care împiedică formarea plăcii. Vinul roşu, murele, afinele, sosul de soia, oţetul balsamic, sosul de tomate, sucul de struguri roşii şi afinele pătează dinţii.
Merele, ţelina şi morcovii se comportă ca nişte detergenţi pentru petele de pe dinţi. Spanacul, broccoli şi salata verde creează o peliculă cu rol de barieră împotriva petelor.
Aşadar, mănâncă cu grijă, foloseşte periuţa şi aţa dentară, detartrează-ţi dinţii la timp şi vei zâmbi fericit!

SONIA STANCIU 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*