Încearcă meditaţia

Foto © yellowj / Fotolia

Foto © yellowj / Fotolia
Foto © yellowj / Fotolia

Un moft, o modă? Nicidecum. Studiile arată că este un excelent remediu împotriva stresului – considerat deja inamicul public numărul unu, cauză a nu puţine dintre boli –, un formidabil mijloc de autodepăşire, ajutându-te să-ţi limpezeşti gândurile, să-ţi recapeţi buna dispoziţie, ba chiar şi starea de sănătate. Şi asta doar prin câteva minute pe care, zilnic, să ţi le dedici în exclusivitate

Ni se întâmplă adesea să ne gândim mult timp la vreo discuţie neplăcută, la certurile cu cei apropiaţi, reluându-le în gând, iar şi iar. Să vrem să le uităm, dar să nu reuşim. Ceea ce, după cum s-a constatat, are efect dăunător asupra sănătăţii, atât în plan fizic, cât şi psihic. Pentru a ne opune unor asemenea tendinţe şi urmărilor lor, am putea recurge la ajutorul meditaţiei, unul din cele mai simple şi accesibile mijloace de autodepăşire. S-a demonstrat că fie şi doar câteva minute de meditaţie pe zi te pot scuti de stres.

Zid de apărare
În ce constă puterea unei asemenea îndeletniciri? În principal să-i dai, din când în când, minţii răgaz să se odihnească, în spatele unui zid de apărare. Adică să nu faci nimic? Da, chiar aşa. Te concentrezi doar pe respiraţie. Inspiri, expiri. Inspiri, expiri. În tăcere şi negândindu-te la nimic. Doar atât. În accepţiunea orientală, meditaţie înseamnă o stare a mentalului în care acesta este golit de orice conţinut, aşa-numita minte liniştită sau tăcută.
Prin meditaţie poţi dobândi şi o mai bună stare de sănătate, şi o mai mare putere de concentrare, o minte mai limpde, dar şi optimism şi linişte interioară, fiind considerată o practică care conduce, în cele din urmă, la cunoaşterea de sine, prin a te ajuta să te eliberezi de energiile negative, de stres, agitaţie, tensiuni interioare.

Paşi către reuşită
Cum ajungi la o asemenea stare? În primul rând ţinând cont de faptul că în aproape toate formele de meditaţie, concentrarea atenţiei pe respiraţie joacă un rol central. Şi, parcurgând câţiva paşi, esenţiali.

  1.  Alege un loc liniştit şi un moment al zilei în care ştii că nu te va deranja nimeni.
  2.  Aşază-te confortabil pe un scaun sau într-un fotoliu.
  3.  E important ca spatele să fie drept, pe aceeaşi linie imaginară cu capul şi gâtul.
  4.  Relaxează-ţi toţi muşchii corpului, spunându-ţi în gând că asta se întâmplă începând cu cei de la degete, ajungând treptat până la cei ai feţei.
  5.  Închide ochii, te ajută să te concentrezi.
  6.  Focalizează-ţi toată atenţia pe respiraţie, inspiră şi expiră, doar pe nas, fără să te străduieşti s-o faci într-un fel anume. Poţi chiar număra respiraţiile, în felul acesta îţi ţii mintea ocupată, împiedicând distragerea atenţiei.
  7.  Când observi însă că gândurile au început să se risipească – ţi-ai amintit că n-ai cumpărat pâine, că n-ai dat un telefon –, alungă factorii perturbatori şi îndreaptă-ţi din nou atenţia doar pe respiraţie.
  8.  Urmăreşte-i ritmul, felul în care intră şi iese aerul din plămâni, cum coboară şi se ridică în acest timp musculatura abdominală.
  9.  Continuă astfel câteva minute, în cele din urmă ar fi de dorit s-o poţi face măcar un sfert de oră.

Ca orice altă deprindere, meditaţia necesită, pentru a ajunge să-i simţi efectele binefăcătoare, să fie practicată în mod regulat. Sunt din ce în ce mai mulţi cei care recurg la meditaţie în rutina lor zilnică, fie ca antidot împotriva stresului, fie ca simplă metodă de relaxare.
Câştig de nepreţuit
Arta meditaţiei are o vechime de mii de ani, dar doar în ultimul secol cercetătorii au stabilit că are influenţă asupra fiziologicului, tot mai mulţi medici constatând că un asemenea antrenament se constituie într-un panaceu împotriva multor afecţiuni.

  • Ne permite să ne odihnim mai bine chiar şi decât în timpul somnului, întrucât consumul de oxigen – ca indice al intensităţii activităţii organismului – în meditaţie este mult mai scăzut.
  • Scade frecvenţa respiraţiilor şi bătăilor inimii, în urma cărui fapt se instaurează aşa numitul efect de relaxare;
  • Înlătură tensiunea musculară;
  • Reduce concentraţia de hor-moni ai stresului în sânge;
  • Întăreşte sistemul imunitar;
  • Preîntâmpină – sau ameliorează – afecţiuni precum hipertensiune arterială, angină pectorală, alergii, diabet, dureri de cap cronice, astm, neurastenie, depresii, ba chiar şi instaurarea dependenţelor, a celei de tutun, de exemplu.

Meditaţie sau rugăciune

  • În ce constă deosebirea? Dacă eliminăm atributele exterioare – îmbrăcăminte, ritual, poziţia corpului –, deosebirea între aceste practici spirituale constă în aceea că în timpul rugăciunii omul învaţă şi încearcă el să intre în dialog cu divinitatea, aşadar este o adresare către exterior, iar prin meditaţie, învaţă şi încearcă să asculte ce-i comunică divinitatea. Poate puţini ştiu că primii creştini îl căutau pe Dumnezeu în interiorul propriei fiinţe, nu în exterior, în ceruri. Căutând pacea interioară, poţi recurge la oricare dintre ele sau, de ce nu?, la amândouă.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*