Frica, elementul de bază în atacul de panică

Fotolia_2163657
© surpasspro / Fotolia

Ți s-a făcut vreodată rău pe neașteptate, acuzând simptome precum confuzia, dificultăți de respirație, accelerarea bătăilor inimii, amețeli, senzația de nod în gât și dureri în piept? Cu siguranță ai căutat ajutor medical de urgență, având premoniția că se va întâmpla ceva cumplit… Multe analize și investigații, dar toate cu rezultate bune. Cauza? Atacul de panică, o boală comună secolului nostru

Ce este un atac de panică?

Atacul de panică este o tulburare anxioasă manifestată în mod brusc și inexplicabil, sub forma unor stări intense de neliniște, teamă sau frică nedeslușită, fără o explicație logică sau motive evidente, părând a nu avea nicio cauză, însoțite de simptome somatice și psihice specifice.

Cum se manifestă?

Medicul poate diagnostica tulburarea legată de panică după ce ai avut câteva atacuri neașteptate și teama continuă că ai putea avea și altele. Aceste atacuri determină simptome de la ușoare până la severe și durează între 5 și 20 de minute. Primul atac apare fără avertizare, în timpul unei activități normale: mersul pe stradă, mersul la cumpărături, șofatul. Confuzia va pune stăpânire pe tine și vei avea impresia că urmează să ți întâmple ceva cumplit. Astfel, vei simți nevoia să părăsești locul și să te retragi într-o zonă izolată: mașină, casă.
Alături de aceste simptome de natură psihică, apar și simptome fizice: vei respira cu dificultate, vei resimți bătăile inimii mult mai puternic, dar și dureri în piept.
Atacul de panică se manifestă ca și cum ai trăi un pericol real, iar corpul tău va reacționa pe măsură. Totul în jur ia un aspect de irealitate, iar întregul sistem nervos semnalizează PERICOLUL.
Când treci printr-o asemenea experiență, ești convins că ai un atac de cord sau că ești pe cale să înnebunești sau să mori.
Din acest motiv, vei încerca să cauți tratament medical de urgență.

Simptome somatice ce apar în atacul de panică:

  • bătăi accentuate ale inimii (palpitații);
  • dificultăți de respirație și hiperventilație;
  • amețeli, greață;
  • tremurături;
  • dureri în piept;
  • nod în gât;
  • furnicături au amorțeli în mână;
  • bufeuri de căldură sau frisoane;
  • transpirație;
  • crampe abdominale;
  • dificultăți la înghițire.

Simptome psihice ce apar în atacul de panică:

  • teama de pierdere a controlului și sentimentul morții iminente;
  • senzații ca în vis sau distorsiuni de percepție;
  • teama de sufocare, leșin, moarte sau că va urma un atac de cord sau un atac cerebral;
  • spaima că se va întâmpla ceva îngrozitor, amplificată de neputința de a reacționa;
  • reacții necontrolate și ilogice, incapacitatea de a răspunde corect la stimuli;
  • scăderea capacității cognitive generale (tensiunea psihică inhibă funcțiile cognitive);
  • amplificarea simțurilor și a receptării stimulilor din mediul extern;
  • dialog intern intens și haotic.

În ce momente apare atacul de panică?

Atacul de panică poate surveni oriunde: la cumpărături, la serviciu, la volanul mașinii, când persoana este preocupată de diverse probleme. Brusc, fără niciun motiv aparent, simți un nod în gât și ai senzația de sufocare. Inima începe să-ți bată nebunește, palmele îți transpiră, simți că amețești și că vei muri sau ți se va întâmpla ceva foarte rău.
Pot apărea țiuituri în urechi, frisoane, valuri de căldură, greață și dureri de stomac, senzația de detașare de realitate, fierbințeală puternică la tâmple, de parcă tâmplele ar lua foc. Simptomele fizice creează starea de panică, iar starea de panică accentuează simptomele fizice, astfel încât se intră într-un cerc vicios. De la frică se amplifică totul.

Când se impune consultul de specialitate? 

Este necesar să mergi a medic atunci când atacuri de frică intensă sau anxietate survin fără motiv, apare un atac de panică sau îngrijorarea că va apărea un viitor atac de panică, ceea ce îți influențează activitățile zilnice sau apar simptome ocazionale, precum dificultățile de respirație sau durerile cordiale, fără o cauză anume.
Te poți adresa unui medic specialist în medicină de urgență, medicului de familie sau unui medic generalist, dar și un medic psihiatru, un psiholog, un consilier sau un asistent social cu pregătire specială în tulburări cauzate de atacurile de panică îți pot fi de ajutor.

Care sunt cauzele atacurilor de panică?

Atacurile e anică unt declanșate de contexte și factori diferiți și pot apărea în medii pe care psihicul le consideră ostile sau, din contră, în medii familiare, care ar trebui
să ofere o siguranță și un confort mental. Unii specialiști subliniază rolul factorilor biologici, iar alții consideră că atacurile de panică nu au loc în absența unor experiențe din copilărie și a unui conflict psihic. Pentru anumite persoane, atacurile de panică pot avea loc doar pentru o perioadă scurtă de timp, după care nu mai apar niciodată. Pentru altele, acest lanț fără sfârșit al fricii și al panicii poate continua ani întregi, distrugându-le abilitatea de a funcționa normal. Cauzele tulburărilor legate de panică nu sunt foarte clare și nici exacte, însă specialiștii cred că factorii care au un rol important în declanșarea atacurilor ar fi:

  • rezultatul unui ezechilibru între substanțele chimice ale creierului (neuro-transmițători);
  • ereditatea: copiii cu părinți cu astfel de tulburări au șanse de 8 ori mai mari decât alții să dezvolte boala. Un risc crescut îl au și cei care au părinți cu depresie sau tulburări bipolare. Tensiunea nervoasă, de exemplu pierderea unei relații, poate declanșa simptome ale tulburărilor de panică;
  • evenimentele majore din viața unei persoane, precum căsătoria sau nașterea unui copil;
  • evenimentele stresante din viață;
  • trauma emoțională;
  • un mod de a gândi catastrofic sau care exagerează reacțiile normale ale corpului;
  • tulburări hormonale;
  • consumul de băuturi alcoolice, droguri, fumatul, cafeina și băuturile cafeinizate;
  • anumite medicamente ce declanșează atacuri de panică, cum sunt cele pentru tratamentul astmului și al bolilor cardiace.

Dacă ai trecut printr-un atac de panică, este foarte posibil să dezvolți frica de a mai trece prin această experiență (anxietate anticipativă) și să eviți activitățile sociale (agorafobia). Aproximativ jumătate dintre persoanele care au tulburări legate de panică au agorafobie. Izolarea interferează cu serviciul și cu relațiile interpersonale, în special cu rude și prieteni apropiați.

Pe cine afectează atacurile de panică?

Tulburările legate de panică se diagnostichează atunci când o persoană are atacuri de panică repetate, este îngrijorată de eventualitatea unuia nou și evită locurile care îi pot cauza un atac. Există și posibilitatea de a avea atacuri de panică fără să dezvolți o tulburare legată de panică, aceste atacuri apărând ca tulburări de anxietate.
Statistic, frecvenţa atacurilor de panică a crescut foarte mult în ultimele decenii. Statisticile valabile pentru Statele Unite apreciază că 19,1 milioane de americani, aproximativ 13,3% din populaţia adultă (18-54 de ani), suferă de tulburări anxioase, acestea reprezentând cel mai des întâlnită afecţiune psihică. Probabil că din acest motiv atacurile de panică au fost adesea considerate una dintre bolile secolului.
Chiar dacă pentru România nu există o cifră oficială referitoare a ceastă ulburare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că, în cazul adulţilor din ţara noastră, 16% dintre bărbaţi şi 20,5% dintre femei suferă de tulburări neuropsihice.
Cel puțin 1 din 10 oameni are ocazional atacuri de panică. Acestea apar în special la adulții tineri și de 2 ori mai des în cadrul femeilor decât la bărbați.
În mod indirect, atacurile de panică afectează nu doar persoana care le experimentează, ci și pe cei din jurul ei. Aceste episoade pot modifica abilitățile sociale ale subiectului, precum și performanța de lucru.
Statisticile relevă că, la nivel global, cel puțin o persoană din 75 va suferi un atac de panică în timpul vieții sale și cifrele sunt în creștere.

În ce constă tratamentul? 

Tratamentul nclude tât medicație, cât și psihoterapie. Diagnosticul precoce ajută la prevenirea altor afecţiuni asociate, cum ar fi depresia, anxietatea, abuzul de substanţe. Aceste tratamente duc la reducerea frecvenţei crizelor, prevenind atacurile ulterioare.
Combinarea medicației cu psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai eficientă în multe cazuri. Treptat se poate renunța la medicație, așa cum sunt cazuri în care doar psihoterapia este suficientă. Un tratament bazat doar pe medicație nu este eficient, dimpotrivă, poate crea dependență. Tratamentul medicamentos trebuie urmat întocmai după indicațiile medicului psihiatru.
Tratamentul combinat (psihoterapie și medicație) reduce sau chiar previne aceste atacuri cu 70-90%. Pot apărea și recăderi, dar pot fi tratate adesea în mod eficient, ca și primul episod.
În psihoterapie se caută în primul rând identificarea cauzei simptomului. Este foarte important ca subiectul afectat să înțeleagă de unde a apărut aceasta reacție de apărare care este simptomul. Atacul de panică este un răspuns la un factor stresor care înseamnă „nu mai pot“, „nu mai rezist“. Prin psihoterapie, pacientul găsește căi realiste și integrate social de a-și rezolva problemele și de a-și interpreta simptomele.
Netratarea atacurilor de panică duce în timp la agravarea situației și la transformarea acestora în episoade de panică formate din atacuri repetate, cu pauze între ele.

Cum trebuie să ne purtăm cu o persoană care are atacuri de panică?

În primul rând nu trebuie să-i întărim omportamentul/simptomul. De obicei, familia persoanei afectate alege să facă ea toată treaba (să meargă la cumpărături, s-o ducă sau s-o ia cu mașina de la serviciu pentru e evita aglomerația), pentru a oferi liniște persoanei afectate – considerată a fi bolnavă – și pentru că îi este teamă ca subiectul să nu pățească ceva. Izolându-l în felul acesta în simptomatologia lui, familia nu-l ajută în niciun fel, pentru că subiectul va obține foarte multe beneficii secundare prin boala lui și atunci nu va avea niciun motiv să se însănătoșească, ci să-și agraveze simptomele.
Automat, dacă se ajunge acolo, în mod inconștient, persoana „bolnavă“ nu va mai face nimic din ceea ce nu vrea, pentru că îi este frică să nu aibă un atac de panică.
Dacă familia intră în panică alături de el și-l ocrotește excesiv, de fapt îi întărește simptomul și sentimentul că este bolnav și că trebuie ocrotit, că nu se descurcă singur, că este în pericol.

Cum se previne atacul de panică?

Mulți pacienți încearcă să evite situații sau locuri în care au experimentat un atac de panică, considerând că astfel previn un nou atac, însă acest comportament de evitare le va cauza probleme suplimentare în viitor. Pacientul va fi îngrozit de teama unui nou atac (anxietatea anticipativă), de aceea își va monitoriza activitățile într-un mod foarte selectiv și neadecvat pentru a exclude toate pericolele posibile sau stimulii care declanșează anxietatea.
Această situație va cauza o sumedenie de noi frici și factori stresori, astfel că nivelul de stres va crește și șansa de a trăi un alt atac de panică va fi și mai mare.
Cea mai bună modalitate de a preveni noi atacuri de panică este apelul la ajutorul unui psihoterapeut sau medic psihiatru.
Formele de psihoterapie eficiente sunt cele de orientare psihanalitică (se axează pe căutarea rădăcinilor profunde ale suferinţei psihice, conștientizarea și înțelegerea manifestărilor care nu apar întâmplător și de nicăieri și creșterea gradului de spontaneitate, opus stării de panică) sau cognitiv-comportamentală (accent pe înlăturarea simptomului).
De asemenea, pacientul poate încerca să-și diminueze nivelul de stres în următoarele moduri:

  • relaxare, exercițiu fizic (înot, ciclism, plimbări), metode care previn atacurile și reduc tensiunea și depresia ce însoțesc atacul de panică;
  • evitarea alcoolului, nicotinei sau cafeinei;
  • adoptarea unei tehnici optime de respirație: un atac de panică poate fi declanșat de un dezechilibru de oxigen și dioxid de carbon în sânge, ce poate fi cauzat de hiperventilare.

De asemenea, e foarte important de reținut că un atac de panică nu e periculos, nu provoacă moarte, nebunie sau pierderea controlului.

DANIELA ȘIBAEV

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*