Drenajul limfatic, o terapie cu multe beneficii

Fotolia_18170615
Foto: © Valua Vitaly / Fotolia

Manevre de drenaj limfatic se cunoşteau încă din vechime, cu toate că nu se înţelegea atât de bine funcţionarea sistemului limfatic. Acum aproximativ 80 de ani, s-a pus la punct tehnica masajului pentru drenaj limfatic, tehnică ce se aplică şi astăzi în cabinetele de masaj

Corpul uman are două sisteme prin care circulă lichide: sistemul cardiovascular şi sistemul limfatic. Împreună, cele două sisteme lucrează pentru buna funcţionare a celulelor. Sângele duce către celule nutrimente, oxigen şi hormoni. Limfa, lichidul transparent care circulă prin vase şi ganglioni limfatici are rolul de a colecta o parte din reziduurile organismului: celule moarte, toxine, apă, grăsimi, bacterii şi viruşi. Sistemul limfatic nu are propriul mecanism de pompare, ca cel sangvin, dar vasele limfatice sunt prevăzute cu supape care nu lasă lichidul să se întoarcă. În corpul uman sunt 600-700 ganglioni limfatici care au rolul de a filtra limfa, de aici rolul sistemului limfatic în imunitate. Ai remarcat că atunci când te dor amigdalele, medicul palpează principalii ganglioni limfatici situaţi la nivelul gâtului? Dacă în sistemul limfatic apar blocaje, ganglionii limfatici se pot umfla şi sistemul nu-şi mai îndeplineşte funcţia de detoxificare a celulelor.
Iată câţiva factori care pot contribui la o slabă circulaţie limfatică:

  • sedentarismul, respectiv statul prelungit pe scaun sau în poziţie orizontală;
  • intervenţiile chirurgicale în zone unde se află ganglionii limfatici;
  • problemele endocrine şi renale;
  • ciorapii, lenjeria şi hainele mult prea strânse pe corp.

O circulaţie limfatică defectuoasă duce la edeme – umflături ale unor părţi ale corpului, mai ales ale braţelor şi picioarelor. Drenajul limfatic este una dintre metodele care restabilesc circulaţia limfei în organism. Unul dintre pionierii drenajului limfatic, dr. Emil Vodder, descoperea în 1930 că pacienţii lui francezi bolnavi de sinuzită aveau ganglionii inflamaţi. El şi-a dat seama de importanţa sistemului limfatic şi a experimentat câteva serii de mişcări care au avut efect de decongestionare şi de stimulare a imunităţii. După 6 ani, pusese deja la punct tehnica masajului pentru drenaj limfatic care se foloseşte şi astăzi în cabinetele din întreaga lume.

La ce afecţiuni ajută drenajul limfatic?

  • edeme
  • sinuzite, amigdalite, farin-gite
  • reumatism
  • bronşite, astm
  • escare şi plăgi
  • pentru detoxifiere
  • după operaţii, îndeosebi după cele de cancer

Cea mai frecventă utilizare a drenajului este după operaţia de extirparea a unui sân, când pacientelor li se umflă braţul de pe aceeaşi parte, fiind inflamaţi ganglionii axilari, iar circulaţia limfatică este întreruptă.

  • pentru estetica feţei – masajul de drenaj conferă tenului luminozitate.

La acest tip de terapie apelează pacienţii cu edeme, dar şi cei care vor să preîntâmpine problemele de sănătate, conştienţi fiind de rolul sistemului limfatic. Poţi face drenaj limfatic la cabinetele de masaj şi reflexoterapie, unde terapeuţii te tratează cu blândeţe şi răbdare, explicându-ţi etapele acestei proceduri.
Spre deosebire de masaj, unde majoritatea mişcărilor sunt continue, destul de repezi şi necesită forţă, la drenajul limfatic presiunea asupra zonelor este mai mică, vasele limfatice sunt situate la suprafaţă. Se stimulează puncte a căror poziţie se cunoaşte cu precizie, uneori fiind necesare pe aceeaşi zonă zeci până la sute de mişcări similare. Pacienţilor cu astm şi bronşite frecvente li se face un masaj diferit, cu apăsări mai intense ale spatelui.

Ce zone sunt masate?

  • picioarele şi coapsele sunt masate ascendent
  • abdomenul şi toracele

Masajul de drenaj al toracelui reduce tensiunea mamară în perioada premenstruală, stimulează scăderea în greutate, contribuie la tratamentul traumatismelor intercostale şi al zonei Zoster.
Drenajul limfatic al abdomenului se face pentru afecţiuni ale aparatului genital şi ale colonului.

  • braţele şi zonele subclaviculare – pentru retenţia de lichide, reacţii alergice, tulburări ale circulaţiei periferice;
  • capul, gâtul şi zonele submandibulare

Un drenaj parţial durează circa 30 de minute, în timp ce unul toatal, care să cuprindă toate zonele, poate dura până la 90 de minute.

Ce efecte are drenajul limfatic?

  • imunostimulator
  • anticongestionant
  • antiedematos – contribuie la eliminarea apei din ţesuturi
  • regenerant pentru pielea uscată şi îmbătrânită
  • relaxant pentru musculatura din zona masată
  • anticelulitic – stimulează microcirculaţia
  • cicatrizant – cantitatea de limfă crescută în jurul unei răni face posibilă eliminarea bacteriilor care ar putea să suprainfecteze plaga.

Ce contraindicaţii are?
O astfel de terapie se face numai după o consultaţie la medic şi la recomandarea acestuia.
Evită să apelezi la drenajul limfatic dacă ai:

  • eczeme
  • insuficienţă cardică sau alte probleme cardiace grave
  • hipertiroidie
  • tumori maligne
  • tromboflebită
  • tuberculoză.

Pe ce perioadă se face drenajul?
Drenajul se face în serii de 10-12 şedinţe, de 2 ori pe săptămână, iar între serii se face pauză de o lună. Ca şi reflexoterapia, drenajul limfatic în cabinetele de masaj este un fel de „3 în 1”, în camera încălzită sunt răspândiţi vapori de uleiuri esenţiale, iar o muzică de relaxare dă pacientului o stare de confort.

SONIA STANCIU

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*