Dermatita de contact: atenție la alergii!

Fotolia_22945734

Foto: © Andrey Kiselev / Fotolia

Simptome precum mâncărime, înroșire, umflare, simți că te arde pielea… Nichel și formaldeidă, dar și aur, antibiotice, cosmetice, parfumuri sau chiar razele soarelui… Iată numai câțiva dintre principalii responsabili de reacțiile alergice dobândite în urma contactului cu pielea

Dermatita de contact este una dintre cele mai frecvente probleme dermatologice, constând într-o reacție alergică a pielii, în urma contactului cu diverse obiecte sau substanțe. Este o afecțiune de origine alergică, ce afectează 1-2% din populație, doar 10% prezentându-se însă la medicul dermatolog, singurul care poate diagnostica această boală de piele. Primul pas în stabilirea diagnosticului și a tratamentului corect este identificarea substanțelor responsabile de provocarea simptomelor, prin teste cutanate specifice.

Topul alergenilor

Dar care sunt cei mai mari vinovați pentru dermatita de contact? Iată un top al celor mai des determinate cauze ale acestei probleme, realizat în urma unui studiu efectuat pe un eșantion de 4000 de persoane, timp de 5 ani.
Nichel – metal prezent în bijuterii sau în obiectele vestimentare, de exemplu nasturi, fermoare, catarame, dar și în ceasuri, monede, chei;
Aur – metal prețios care nu este folosit numai pentru bijuterii, ceasuri sau pentru alte accesorii (de exemplu stilourile), dar și în domeniul stomatologiei; sărurile de aur sunt utilizate și în cosmetice sau medicamente;
Balsamul de Peru – aromă folosită în unele cosmetice, loțiuni sau parfumuri, provenită de la o plantă specifică Americii Centrale;
Thimerosal – un compus al mercurului folosit mai ales la prepararea unor vaccinuri sau ca antiseptic în unele picături pentru ochi;
Sulfat de neomicină – antibiotic pentru uz local, întâlnit sub diverse forme: unguente, loțiuni, picături;
Mix de parfumuri – conține un amestec de 8 arome chimice diferite, folosit în produsele cosmetice, în industria alimentară sau în anumite insecticide;
Formaldeida – un conservant folosit pentru hârtie, cerneală, vopseluri, detergenții pentru casă și în unele produse cosmetice;
Clorura de cobalt – un metal folosit în multe obiecte comune, precum nasturi, instrumente, vopsea pentru păr, medicamente;
Bacitracina – antibiotic de uz local, folosit mai ales în oftalmologie și dermatologie;
Quaternium 15 – un conservant pentru vopseluri, ceară, creme pentru protecție solară, șampon, lacuri de unghii sau alte produse cosmetice;
Cromul – se găsește în ciment și piele;
Parafenilen dia – un colorant folosit frecvent în vopseaua pentru păr.

Atenție la eticheta cosmeticelor!

Acestui top cu substanțe de uz general i se adaugă o listă amplă cu ingrediente dăunătoare, dintre care unele se găsesc chiar și în produsele cosmetice ale celor mai cunoscute laboratoare. Așa că, dacă ai grijă nu numai de aspectul pielii tale, ci și de sănătatea organismului tău, citește cu atenție lista ingredientelor de pe eticheta produsului și folosește-le cu precauție pe acelea care conțin asemenea substanțe, mai ales că unele dintre ale au și un recunoscut potențial cancerigen.

  • Parabenii: Methyl, Propyl, Butyl și Ethyl, folosiți ca inhibitori ai dezvoltării microbilor, pentru a prelungi valabilitatea produsului, cauzează reacții alergice, urticarii și eczeme, studiile demonstrând că se absorb foarte ușor în organism prin piele.
  • Diethanolamine (DEA), Triethanolamine (TEA), substanțe folosite pentru pro-prietățile lor emulsionante și spumante, pot determina reacții alergice, iritații ale ochilor și uscarea părului.
  • Diazolidinyl Urea, Imida-zolidinyl Urea sunt conservanți care elimină o substanță toxică numită formaldeidă.
  • Sodium Lauryl / Laureth Sulfate, detergent agresiv folosit în șampoane, pentru proprietățile lui de curățare și spumare, adeseori derivat din petrol, este ascuns în produsele cosmetice așa-zis „naturale”, sub denumirea de extract de cocos; cauzează descuamarea pielii capului, iritații ale ochilor și urticarii.
  • Petrolatum, ulei de origine minerală, folosit în cosmetice pentru proprietățile lui emoliente, dăunează mecanismului de hidratare al corpului, provocând uscăciunea și crăparea pielii.
  • Propylene Glicol, derivat din petrol folosit în spray-uri și spume pentru păr, elimină particule toxice pentru plămâni.
  • Stearalkonium Chloride: compus al amoniacului, întrebuințat în balsamuri și creme; economic și ușor de folosit, cauzează reacții alergice și este toxic.
  • Coloranții sintetici sunt folosiți pe scară largă pentru înfrumusețare, trebuie însă evitați pe cât posibil, pentru că sunt cancerigeni.
  • Parfumurile sintetice pot conține până la 200 de ingrediente diferite; cauzează dureri de cap, amețeli, urticarie, pigmentarea pielii, tuse convulsivă, stări de greață, iritații cutanate. Evitați să cumpărați un produs pe a cărui etichetă scrie parfum!

DANIELA ȘIBAEV

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*