Comori în adâncul apelor – algele

Fotolia_21014386
© Reika / Fotolia

Ţi se pare ciudat să auzi că sunt popoare care includ în mediul lor alge? Numerosul popor chinez savura aceste delicatese încă de acum mai bine de 2500 de ani, iar în secolul al VIII-lea, în Japonia erau recunoscute, recoltate şi folosite în mâncăruri 6 specii de alge. Astăzi, aceste popoare întrebuinţează ca alimente 20 de tipuri de alge. Se pare că aceste comori din adâncul mării sunt un mare potenţial pentru alimentaţia omenirii şi pentru industria farmaceutică, în viitor 

În general, algele marine comestibile rovin in trei categorii de alge multicelulare: roşii, verzi şi brune. Cele mai multe dintre aceste alge şi-au găsit habitatul în zonele litorale, unde lumina pătrunde până în adâncuri şi permite desfăşurarea procesului de fotosinteză.

Nori

Foarte popular în Japonia, sushi nu ar arăta atât de spectaculos dacă miezul de peşte şi orezul nu ar fi învelite în acele foi subţiri numite nori, produse din alga roşie Porphyra.  Aproximativ 600 km2 din coastele Japoniei sunt folosite pentru cultura acestei alge, producţia de nori atingând 350000 tone anual.
Foiţele de nori se fabrică asemănător cu hârtia din orez: algele recoltate din mare se întind bine şi se usucă la soare sau în cuptoare, la temperaturi nu mai mari de 42 °C, suprapunându-se straturi. Cu cât nori sunt mai groase, mai lucioase şi mai compacte, fără găuri, cu atât se consideră a fi de o calitate mai bună. Dimensiunile unui nori sunt standardizate la 18 sau 21 cm, iar dacă un astfel de produs proaspăt are o nuanţă de verde închis, pe măsură ce se învecheşte îşi schimbă culoarea către maroniu.
În preparatul sushi, nori adaugă un plus de minerale, culoare şi contrast. 30% din compoziţia acestei alge sunt proteine vegetale uşor asimilabile, iar 30% sunt fibre. Nori sunt bogate în iod, fier, calciu, magneziu, fier şi zinc, dar şi în vitaminele A, C, E, K, B1, B2, B6, B12. Dar algele nori pot fi o gustare de sine stătătoare, dacă sunt presărate cu puţină sare şi stropite cu teriyaki, sos de soia dulceag, cu aromă de usturoi şi ulei de susan.

Kombu

Aţi auzit, probabil de extractele din kombu, atât de utile în combaterea celulitei. Alga se cultivă în apele din vecinătatea Japoniei şi Coreei, ţări în care se comercializează fie deshidratate şi tăiate sub forma unor fâşii, fie conservate în oţet, fie uscate şi măcinate sub formă de pudră, aceasta din urmă fiind întrebuinţată la prepararea unui ceai.
Cu pudră de kombu se condimentează orezul pentru umplut foile de nori, în vederea preparării rulourilor de sushi.

Algă verde cu gust uşor dulceag, wakame este ingredient bine tolerat în salate cu peşte şi castraveţi ori în supele cu tofu. Vegetarienii o apreciază deoarece, la o valoare energetică de numai 25 kcal/100 g, le oferă cantităţi apreciabile de calciu, iod şi vitaminele B1 şi B3. În 2 linguri de wakame poţi găsi şi 15-30 mg de acizi graşi omega 3. Wakame este, de asemenea, alga preferată a celor care vor să slăbească deoarece conţine substanţe care stimulează arderea grăsimilor.
Medicina orientală tradiţională foloseşte această algă pentru detoxificarea sângelui sau în tratamentele cosmetice pentru un ten luminos.
Dacă vrei să-ţi satisfaci curiozitatea de a gusta alge, marile magazine îţi pun la dispoziţie foi de nori, iar în magazinele cu produse naturale vei găsi alge deshidratate pe care trebuie să le rehidratezi şi să le condimentezi din belşug, cu sos de soia sau plante aromatice şi un sos vinegretă. În ceea ce priveşte suplimentele alimentare extrase din alge, oferta pieţei este destul de generoasă:

Spirulina Mulţi dintre noi au folosit deja suplimente naturale cu spirulină, algă verde-albăstruie ce se poate dezvolta atât în apă sărată, cât şi în apă dulce. Ca toate celelalte alge, spirulina este o sursă importantă de proteine vegetale complete, de vitamine din grupul B şi de minerale. Ajută la scăderea colesterolului, stimulează imunitatea, este un energizant natural, te ajută să lupţi cu semnele timpurii ale bătrâneţii. Cu toate beneficiile pe care le aduce, nu lua spirulină fără recomandarea medicului deoarece ai nevoie de o evaluare prealabilă a sănătăţii glandei tiroide!
Fucus esiculosusstimulează activitatea glandei tiroide, fiind indicată ca supliment în hipotiroidii, caz în care activează metabolismul, ducând la scăderea în greutate. Facilitează tranzitul intestinal şi dă senzaţia de saţietate, contribuind şi în acest mod la slăbire.
Ca şi spirulina, nu se recomandă celor cu hiperfuncţie tiroidiană, iar administrarea necontrolată, nerecomandată de medic poate duce la dereglări hormonale.
Chlorella nu este o algă marină, ci o algă unicelulară care creşte în ape dulci. Are efecte imunostimulatoare, antioxidante, anticancerigene, antidiabetice şi detoxifiante. Nici extractul din această algă, nici celelalte două nu se administrează femeilor însărcinate.

Ştiai că…

…agar este un agent de îngroşare gelatinos extras din algele roşii Rhodophycae? Acesta este folosit pentru a înlocui gelatina în produsele exclusiv vegetale. Agar se utilizează şi în aluaturile de panificaţie şi patiserie, pentru îngroşare, gelificare sau pentru a încetini uscarea acestora. Adăugat în produsele lactate, brânza topită, maioneză, budinci, creme şi jeleuri, agar le conferă mai multă consistenţă. Substanţa gelatinoasă provine din polizaharidele conţinute în pereţii celulari ai acestei alge roşii. Agar se foloseşte şi pentru limpezirea berii. Alga conţine 80% fibre, deci poate fi folosită cu succes în profilaxia constipaţiei, facilitând tranzitul intestinal. Nu este singurul astfel de agent descoperit, dar este singurul asupra căruia nu planează suspiciuni privind toxicitatea sau agresivitatea faţă de organismul uman.

SONIA STANCIU

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*