Colita, stresul intestinal

Foto: © Ana Blazic Pavlovic - Fotolia.com

Foto: © Ana Blazic Pavlovic - Fotolia.com
Foto: © Ana Blazic Pavlovic – Fotolia.com

Dureri abdominale, balonare, diaree, constipație… Aceste neplăceri sunt frecvente la persoanele care suferă de colită spastică, o tulburare digestivă cauzată de stres. Când te adresezi medicului și cum poți scăpa de simptomele supărătoare?  

Colopatie, tulburări funcționale intestinale, sindromul colonului iritabil, colită spastică… Indiferent cum îi spunem, această afecțiune intestinală face obiectul unui mare număr de consultații medicale. Se estimează că 10 – 20% din populație se confruntă cu această neplăcere, în special femeile. Boala debutează de obicei la vârsta de 20 – 35 de ani, dar diagnosticul este adeseori pus mult mai târziu.
Colita este, de fapt, o inflamație a colonului. Deși în majoritatea situațiilor este lipsită de gravitate, simptomele bolii pot fi atât de supărătoare încât să dea peste cap viața celor ce îi cad victime.
Stresul, marele dușman
Adevăratele cauze ale colitei spastice nu sunt cunoscute. Se știe doar că afecțiunea nu are o cauză organică, deci nu este rezultatul acțiunii unui agent patogen asupra unui organ. Specialiștii consideră că un rol important în apariția bolii îl joacă stresul și anxietatea. Tocmai de aceea, situațiile care generează stres, precum schimbările în rutina zilnică, stările de anxietate, evenimentele traumatizante, călătoriile, condițiile meteo etc., pot agrava simptomele colitei.
Simptome caracteristice
Tulburările funcționale intestinale se pot manifesta prin numeroase simptome, a căror intensitate variază de la o persoană la alta în funcție de pragul de sensibilitate al persoanei respective:

  •  Dureri abdominale ce apar cel mai frecvent după masă și care pot varia de la simplă jenă abdominală la crampe ce pot dura câteva secunde sau minute. Durerile pot fi difuze sau localizate în pelvis ori pe cadrul colonic. Nu orice dureri sau crampe pot fi puse pe seama sindromului colonului iritabil. Diagnosticul de S.I.I. (Sindromul de intestin iritabil) este pus numai după ce a fost exclusă o cauză organică. De cele mai multe ori diagnosticul este de excludere. De exemplu, dacă durerile sunt limitate la zona de hipogastru (deasupra ombilicului) este posibil să fie vorba de un episod banal de meteorism (balonare), situație în care durerea cedează după eliminarea gazelor sau a scaunului. La fel, dacă durerile de burtă apar în special noaptea, cel mai probabil cauza nu este colita spastică. De reținut că unele persoane nu acuză deloc dureri, ci se confruntă doar cu tulburări de tranzit: diaree, constipație, meteorism abdominal.
  •  Senzație dezagreabilă de ba-lonare, care se instalează de obicei seara sau după mese.
  •  Scaune moi şi frecvente a căror eliminare este însoţită de crampe sau durere. Episoadele de diaree se pot declanşa dimineaţa la trezire, imediat după mese ori din cauza emoțiilor sau stresului.
  •  Tulburări de tranzit intestinal, precum episoade de constipație, de diaree sau o alternanță constipaţie – diaree. De reținut că unele persoane suferă doar de constipație sau doar de diaree.
  •  Prezenţa de mucus în scaune poate fi un element care orientează medicul specialist spre o altă cauză decât cea funcțională. Alte simptome întâlnite în S.I.I. sunt senzaţie imperioasă de defecare, anxietate, depresie, oboseală, dureri de cap (migrenă).

Este important de știut că sindromul de colon iritabil nu este însoțit nici de febră, nici de scădere în greutate, nici de sângerare. Dacă în scaun se observă urme de sânge este întotdeauna vorba de o altă afecțiune.
Doctore, am nevoie de ajutor!
Tulburările colitei pot dura câteva zile sau săptămâni, pot fi permanente sau pot dispărea de la o zi la alta pentru a reveni mai târziu sau deloc. Realitatea este că această boală pare să nu stabilească nici o regulă, ceea ce complică situația persoanelor care îi cad victime, dar și sarcina medicilor de a stabili diagnosticul.
Medicul de familie este prima persoană căreia ar fi bine să-i vorbești despre tulburările ta-
le. El îți poate recomanda un tratament care să amelioreze simptomele, iar dacă e cazul te va îndruma către un specialist gastroenterolog pentru investigații suplimentare. Diagnosticul de colită spastică va fi luat în considerare dacă simptomele (dureri abdominale, balonări, tulburări de tranzit) sunt prezente de mai bine de 12 săptămâni (fără a fi neapărat continue în această perioadă) și dacă starea ta generală nu este alterată.
Tratamentul vizează ameliorarea simptomelor și reglarea tranzitului intestinal și constă în respectarea unor măsuri igienico-dietetice și administrarea de medicamente (de exemplu antispastice și anxiolitice).
Echilibrul alimentar
Persoanele care suferă de colită sunt sensibile din punct de vedere digestiv, așa că alimentația poate agrava simptomele. Nici un aliment nu este interzis sau obligatoriu, dar este bine să nu abuzezi de anumite alimente. Cel mai bine este să-ți ajustezi alimentația ținând seama de toleranța ta digestivă. Încearcă să depistezi încetul cu încetul care alimente nu-ți fac bine și elimină-le din meniu.
Câteva sfaturi:

  •  Evită alimentele bogate în sulf (varză, ridichi, castravete, măcriș), grăsimile (carne grasă, mezeluri), feculentele (fasole boabe, mazăre, linte), sosurile, prăjelile.
  •  Dacă observi că nu suporți legumele crude, încearcă să vezi dacă le tolerezi mai bine fierte.
  •  Mestecă bine alimentele. Evită mesele copioase.
  •  Adoptă un orar regulat de mese și variază-ți meniul.

ANGELA CÎLȚAN
Consultant: dr. Mihaela Mocanu,
medic specialist gastroenterologie,

Clinica Gral Medical

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*