Cod roșu de căldură!

Foto © gpointstudio - Fotolia
Foto © gpointstudio - Fotolia
Foto © gpointstudio – Fotolia

Canicula poate conduce la supraîncălzirea organismului (insolație), o stare ce îți poate pune viața în pericol. Iată de ce e bine să știi ce măsuri poți lua ca să reduci efectele căldurii copleșitoare.
Căldura excesivă supune organismul unui stres puternic: toate organele, şi mai ales inima, trebuie să muncească mai mult pentru a face faţă temperaturilor ridicate. De exemplu, când afară e cald şi umiditatea e crescută, corpul face eforturi duble ca să-și mențină temperatura normală de 37° C. Cele mai multe dintre neplăcerile cauzate de căldură au la origine expunerea prelungită la soare ori activitatea fizică prea intensă în raport cu vârsta şi condiţia fizică a persoanei.
Corpul nostru și căldura
Atunci când afară e cald, corpul își reglează temperatura folosindu-se de două mecanisme:

  •  Vasele de sânge de la suprafața pielii se dilată, ca să permită căldurii corporale să se disipeze în aerul ambiant. De aceea unele persoane au pielea roșie când le este cald.
  •  Evaporarea transpirației răcorește corpul și contribuie la scăderea temperaturii corporale. Cu cât e mai cald, cu atât mai mult transpirăm.

Când căldura e însoțită de umditate, corpul întâmpină dificultăți în a-și controla temperatura, căci transpirația se evaporă mai greu când aerul e saturat de umiditate.
Un alt factor care îngreunează mecanismul de reglare a temperaturii interne este necesitatea de a ne reobișnui cu căldura după sezonul rece. Primele valuri de căldură ale verii au efecte mai pronunțate asupra organismului, care nu este încă obișnuit cu temperaturile ridicate.
Cine e mai vulnerabil?
Deși cu toții ar trebui să ne protejăm de căldura copleșitoare, unele categorii de persoane pot cădea mai ușor victime caniculei. Care sunt acestea?

  •  Copiii, în special cei cu vârsta mai mică de 5 ani. Capacitatea lor de a transpira este mai mică decât a adulților, așa că se adaptează mai greu la schimbările de temperatură. De asemenea, cei mici depind de adulți pentru a se hidrata și a se adăposti de căldură, ceea ce îi expune și mai mult riscului.
  •  Vârstnicii. Sistemul de termoreglare al persoanele în vârstă nu funcționează întotdeauna perfect. Vasele lor de sânge nu se dilată cu atâta ușurință, iar mecanismul de transpirație este mai puțin performant. În plus, senzația de sete este diminuată la seniori, ceea ce îi expune riscului de deshidratare.
  •  Bolnavii cronici. Când vasele de sânge se dilată din cauza cădurii inima bate mai repede, lucru ce poate fi periculos pentru cei care suferă de boli cardiovasculare. De asemenea, bolile neurologice (Parkinson, Alzheimer) sau endocriniene (diabet, hipertiroidie) pot afecta sistemul de termoreglare. Același efect îl au și antiinflamatoarele, precum și unele dintre medicamentele folosite în maladii cardiace, psihiatrice sau tiroidiene.

Pericolele căldurii
Iată principalele riscuri pentru sănătate asociate temperaturilor estivale ridicate:

  •  Extenuare termică. Apare când organismul pierde cantităţi mari de apă şi electroliţi. Simptome: transpiraţie abundentă, piele palidă şi rece sau, dimpotrivă, înroşită, ameţeli, puls slab, greaţă, vărsături, slăbiciune, dureri de cap. Ce faci? Retrage-te la răcoare, întinde-te cu picioarele uşor ridicate (20 – 30 cm) şi bea apă (înghiţituri mici şi dese, circa 100 ml la fiecare 15 minute). În caz de vărsături consultă imediat medicul.
  •  Insolație. Este o urgenţă medicală, căci poate conduce la deces. Temperatura corpului este mare (peste 39,5°C), pulsul e rapid şi puternic, respiraţia scurtă şi rapidă. Persoana în cauză poate acuza dureri de cap, ameţeli, greaţă, dezorientare, piele roşie, caldă şi uscată (lipseşte transpiraţia), uneori pierderea cunoştinţei. Ce faci? Până la sosirea ambulanţei victima trebuie dusă la răcoare, dezbrăcată de haine şi răcorită pe corp cu un burete umezit în apă nu foarte rece sau acoperită cu prosoape umezite în apă călâie.
  •  Leşin. Scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate conduce la leşin. Sincopa poate fi precedată de greţuri, ameţeli, tulburări de vedere. Ce faci? Du persoana la umbră şi cheamă ambulanţa.
  •  Arsuri solare. Dacă stai prea mult la soare te poţi alege cu arsuri solare mai mult sau mai puţin grave. Simptome: piele înroşită, dureroasă şi caldă. Ce faci? Dacă arsura nu este gravă aplică pe zonele afectate comprese cu apă rece. Adresează‑te medicului dacă apar băşicuţe, febră, dureri intense.

Sfaturi utile
Cum te poți feri de căldura toridă  şi de efectele nocive ale ultravioletelor? Câteva sfaturi salvatoare:

  •  Bea multe lichide, fără să aştepţi să apară senzaţia de sete. Evită alcoolul, băuturile răcoritoare dulci și cele cu cofeină, care favorizează deshidratarea.
  •  Încurajează-ți copilul să bea apă la fiecare 20 de minute. Un truc: lasă la îndemâna lui un flacon sau o cană cu apă, prevăzută cu sistem antipicurare.
  •  Răcorește-te făcând dușuri cu apă călduță sau trecând peste piele un prosop umezit.

ANGELA CÎLȚAN

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*