Cataracta

Foto: © Lisa F. Young / Fotolia_5355187_.jpg

Foto: © Lisa F. Young / Fotolia_5355187_.jpg
Foto: © Lisa F. Young / Fotolia_5355187_.jpg

Vedere „în ceaţă”, imagine dublă, nevoia de a tot şterge sau a schimba ochelarii, scăderea vederii la distanţă, dificultate în adaptarea la vederea nocturnă, sensibilitate la lumina puternică sunt doar o parte dintre neplăcerile ce pot indica instaurarea uneia dintre cele mai răspândite afecţiuni oculare – cataracta –, cu care se confruntă mai ales cei de peste 60 de ani

Cataracta constă în opacifierea cristalinului, lentila naturală a globului ocular cu rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retină, unde se formează imaginea. Există mai multe tipuri de cataractă, diferenţiate prin diverse cauze care conduc la schimbarea compoziţiei chimice a cristalinului. Cataracta comună, ale cărei cauze rămân necunoscute, caracterizată prin opacifierea progresivă şi creşterea durităţii cristalinului, îi afectează pe vârstnici. Cataracta complicată apare în asociere cu alte afecţiuni oculare, printre care glaucomul şi dezlipirea de retină. Cataracta patologică este cea care apare în cazul bolilor de rinichi sau a diabetului zaharat. Prin utilizarea pe o perioadă îndelungată a medicamentelor pe bază de cortizon, îşi poate face apariţia cataracta corticozonică. Traumatismele oculare pot determina apariţia cataractei traumatice. Dezvoltarea cataractei congenitale este posibilă în cazul în care pe perioada sarcinii viitoarea mamă s-a confruntat cu afecţiuni precum rubeola, herpesul, infecţii cu citomegalovirus, rujeola, gripa. Cataracta radiativă se instaurează în urma expunerii de durată la acţiunea radiaţiilor ionizante.
Alţi factori de risc. Chiar dacă, cel puţin în cazul cataractei comune, nu se cunosc cauzele, s-au remarcat anumiţi factori de risc, printre care expunerea excesivă la raze ultraviolete, atât a celor ale luminii naturale, cât şi ale celei artificiale din saloanele de bronzat artificial, alcoolismul cronic, fumatul.

Indicii îngrijorătoare
Iată care pot fi simptomele cataractei, în funcţie de gradul de afectare a cristalinului:

  • vederea devine înceţoşată şi-i scade treptat acuitatea, din care cauză, pentru a vedea mai clar, se clipeşte des;
  • imaginea dublă;
  • scăderea vederii la distanţă; ➤ senzaţia de orbire la lumină puternică;
  • scăderea vederii la citit şi nevoia de a şterge mai tot timpul ochelarii sau chiar de a-i schimba frecvent;
  • modificarea culorii pupilei în alb-cenuşiu sau gălbui.

Cum te ajuţi
Din păcate, nu există metode de prevenire a instaurării cataractei. Ceea ce se poate face însă este depistarea acesteia într-o fază incipientă, motiv pentru care se recomandă o consultaţie oftalmologică la fiecare 2-4 ani tuturor celor care se confruntă cu neplăceri oculare şi la fiecare 1-2 ani celor ce au depăşit vârsta de 60 de ani. Nu există mijloace profilactice universale şi nici tratament medicamentos împotriva cataractei, acesta din urmă nu poate decât să întârzie, dar nu pentru mult timp, opacifierea cristalinului.
În cursul unui examen de rutină, cu ajutorul unui aparat numit biomicroscop, se examinează cristalinul pentru depistarea eventualelor opacităţi la nivelul acestuia.
După stabilirea diagnosticul de cataractă, doar de către un medic oftalmolog, urmează şi alte teste, în urma cărora este estimat gradul de avansare a bolii.
Atenţie: după mult timp, fără a se lua măsuri împotriva cataractei se poate ajunge chiar la orbire!

Când se impune  consultul oftalmologic?

  • Se simte cam des nevoia schimbării lentilelor oche-larilor;
  • Te deranjează imaginea du- blă, înceţoşată, apărută trep-tat;
  • Din cauza sensibilităţii crescute la lumină, în timpul zilei vederea îţi este tulburată;
  • Şofatul pe timpul nopţii îţi este îngreunat din cauza sensibilităţii crescute la luminile din trafic;
  • Tulburările de vedere îţi afectează activitatea zilnică.

Cum te ajută medicul
În fazele incipiente ale cataractei, medicul poate recomanda purtarea unor ochelari speciali sau a unor lentile de contact cu funcţie identică. Singurul tratament eficient însă în corectarea acestui neajuns este cel chirurgical. Intervenţia chirurgicală, constând în înlocuirea cristalinului întunecat cu unul artificial – numit implant intraocular – este strict necesară însă doar atunci când afectează activitatea zilnică şi în situaţia în care cataracta este foarte „matură”, adică „umflă” sau „dezintegră” în ochi. Datorită noilor metode de tratament şi cu ajutorul chirurgiei moderne, scăderea vederii din cauza cataractei poate fi vindecată. Tehnicile chirurgicale moderne permit operaţia ambulatorie, cu o durată de 15 până la 20 de minute, cu anestezie locală. Cea mai modernă tehnică de corectare a cataractei este facoemulsificarea – cu alte cuvinte aspirarea cristalinului bolnav cu ajutorul ultrasunetelor – cu implant de cristalin pliabil.

Părerea răspândită potrivit căreia cataracta s-ar instaura  în urma unei activităţi desfăşurate pe o perioadă îndelungată care suprasolicită  ochii, cum ar fi cititul sau privitul la televizor, este, în fapt, un mit.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*