Bradicardia, ritm cardiac scăzut

Foto: © Simone van den Berg/Fotolia

Foto: © Simone van den Berg/Fotolia
Foto: © Simone van den Berg/Fotolia

Ameţeli, uneori chiar senzaţia de leşin, palpitaţii, stare de oboseală generalizată, uşoare dureri pectorale – neplăceri trecătoare am zice, însă acestea pot fi  și un indiciu că inima, organ vital cu rolul de a pompa sânge spre alte organe  şi ţesuturi, bate prea rar, un ritm mult prea scăzut putând avea urmări  dintre cele mai neplăcute

Bradicardia presupune o frecvenţă cardiacă mai mică de 60 de bătăi pe minut la adulţi, sub 70-80 la copii între 1 şi 6 ani şi mai puţin de 100 la nou-născuţi. La sportivi, ca urmare a adaptării organismului la efort fizic repetat, şi adolescenţi, o particularitate a vârstei, valorile bătăilor inimii pot fi chiar mai scăzute, fapt considerat normal, nicidecum patologic. Când inima însă nu mai reuşeşte nicicum, ceea ce se întâmplă în cazuri grave, să pompeze suficient sânge spre organe şi ţesuturi, această tulburare de ritm cardiac poate duce la oprirea definitivă a funcţiei cordului.
Printre semnele caracteristice ale acestei afecţiuni sunt ameţelile – uneori putându-se ajunge însă şi până la leşin din cauza scăderii fluxului de sânge la nivelul creierului, ceea ce conduce la reducerea aportului de oxigen şi substanţe nutritive la nivelul acestuia –, oboseală excesivă şi scăderea toleranţei la efort, respiraţie dificilă, palpitaţii, dificultăţi în concentrare sau chiar confuzie, edeme la nivelul gleznelor, dureri pectorale. În general, afecţiunea este uşor de suportat, existând chiar şi din cei care nu prezintă nici unul din aceste simptome, dar care sunt diagnosticaţi cu bradicardie.

Cauze multiple
Forma cea mai frecventă este bradicardia sinusală. Deşi o problemă benignă, poate constitui manifestarea altor afecţiuni sau obişnuinţe cu efect negativ asupra organismului: boli cardiace (hipertensiunea intracraniană şi arterială, infarctul miocardic, endocardită, operaţii pe cord), tulburări endocrine (hipotiroidism), diabet zaharat, colesterol ridicat, icter, demineralizarea organismului, sedentarismul sau statul prelungit în picioare, intoxicaţia cu nicotină, nivel crescut de potasiu, foarte rar reumatism articular acut. Ritmul inimii poate fi însă încetinit şi din cauza administrării în exces a unor medicamente de sinteză recomandate în cazul afecţiunilor cardiace.
Bradicardia rămâne fără consecinţe atunci când este moderată sau dacă se instalează progresiv. Depinde de cauza instaurării, dacă e patologică sau nu, de toleranţa clinică. Diagnosticul poate fi pus doar după efectuarea unei electrocardiograme, a unui test de efort sau prin monitorizare ambulatorie Holter (un EKG la domiciliu, la care se recurge în caz de bradicardie instabilă).

Reglează-ţi ritmul cardiac
Întrucât bradicardia este, de obicei, rezultatul unei boli organice a inimii, modificările în sensul îmbunătăţirii funcţiei cardiace vor avea efect asupra stării generale de sănătate. Printre acestea se numără controlul hipertensiunii şi al colesterolului, o alimentaţie săracă în grăsimi şi sare, evitarea alcoolului şi a tutunului, combaterea constipaţiei, obezităţii şi sedentarismului, evitarea eforturilor fizice şi intelectuale prea mari, a stresului, emoţiillor puternice, precum şi a abuzurilor alimentare.
O altă recomandare de care ar trebui să ţină seama cei care au probleme cu ritmul cardiac este să consume alimente bogate în potasiu, element ce asigură o bună funcţionare a muşchiului inimii, a sistemului nervos şi o atenuarea a hipertensiunii, contribuie la reglarea excitabilităţii neuromusculare şi a contracţiilor musculare la nivelul inimii, în felul acesta menţinând potenţialul electric al sistemului nervos şi al transmiterii impulsurilor nervoase în întreg corpul.
Surse excelente de potasiu: usturoiul, spanacul, cartofii noi, dovleceii, păstârnacul, dovleacul, coacăzele negre, prunele, bananele şi smochinele.
De evitat: alcoolul, grăsimile animale şi excesul de carne.

Cum te ajuţi  în timpul crizei

  • Întinde-te în pat şi bea cu înghiţituri mici apă uşor îndulcită;
  • Masează-ţi globii oculari, ţinând ochii închişi fireşte, are efect benefic;
  • Ia legătura cu medicul.

Ajutor de la plante

  • Infuzie de unguraş. Se toarnă o cană cu apă clocotită peste două linguriţă de plantă uscată, se acoperă pentru 15-20 de minute, după care se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.
  • Infuzie de odolean. Se toarnă o cană cu apă clocotită peste o linguriţă de rădăcini uscate şi măcinate, se acoperă şi se lasă la infuzat 15 minute, după care se strecoară. Se bea o cană, în 2-3 reprize, pe parcursul zile. O altă variantă: se consumă câte un vârf ce cuţit de pulbere de odolean de 3 ori pe zi. Atenţie: are efecte sedative, mai ales în caz de palpitaţii.
  • Ulei volatil de rozmarin. În caz de dureri pectorale, senzaţie de înţepături la nivelul inimii cu iradieri în braţul stâng, tulburări de ritm cardiac şi tendinţa de sufocare, se fac frecţii cu ulei volatil sau unguent de rozmarin.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*