Boala din frigider

Foto © stokkete - Fotolia

Foto © stokkete - Fotolia
Foto © stokkete – Fotolia

Frigiderul pare locul ideal pentru păstrarea alimentelor, dar el poate fi o gazdă primitoare şi pentru bacteriile iubitoare de frig, ceea ce poate să conducă la toxiinfecţii alimentare cât se poate de serioase, grave uneori, devenind astfel un inamic al sănătăţii. Sigur, asta doar în situaţia în care nu este spălat şi dezinfectat la timp, iar alimentele din el păstrate necorespunzător.

Boala din frigider, în termeni medicali  iersinioza, după cum o indică denumirea însăşi, este produsă de iersinii, bacterii iubitoare de frig care, ajunse pe alimentele ce urmează a fi consumate, ne-ar putea face viaţa un calvar. Sigur, asta doar atunci când ajung de pe suprafaţa alimentelor, unde le place să se cuibărească, în organism, simptomele amintind de scarlatină, afecţiuni intestinale, apendicită, reumatism, mononucleoză, hepatită, tifos. Până să ne dăm seama despre ce este vorba, se poate ajunge la complicaţii cât se poate de serioase.
Bunătăţi periculoase
Te ospătezi cu salate, cu morcovi, cu varză, cu mere, dar ştii de unde au apărut pe tarabele din pieţe şi rafturile din magazine? Din depozitele de legume, unde-şi găsesc adesea culcuş şi şoricei zglobii, aceştia fiind cei care le contaminează cu iersinii. Păstrându-le apoi în frigider, la temperatură scăzută şi umiditate, nu faci decât să le asiguri acestor microorganisme condiţii ideale pentru a se înmulţi. Un pericol pentru transmiterea la om a iersiniozei intestinale îl poate prezenta şi păstrarea neambalată a zahărului, lactatelor, produselor de patiserie, motiv serios pentru a da preferinţă achiziţionării produselor alimentare ambalate.
Perioada de incubaţie a iersiniilor este de 6-10 zile. Ajunse în organism, migrează spre intestinul subţire, unde se cuibăresc şi înmulţesc, erodează pereţii acestuia, provocând adevărate ulceraţii, ducând uneori chiar la un acces de apendicită acută. Pe lângă apendice, printre ţintele iersiniilor se numără şi ganglionii limfatici din apropiere, dar şi celulele sângeluui, de unde, fără nici un obstacol, pot ajunge la ficat, rinichi, splină, plămâni şi-apoi din nou în intestine, unde formează alte micro-abcese. Acești terorişti microscopici, cuibăriţi în ganglionii limfatici şi splină, sunt capabili să se menţină în viaţă ani de-a rândul, după care să provoace o nouă izbucnire a bolii.
Manifestările iersiniozei
Indispoziţie, slăbiciune, creşterea bruscă a temperaturii, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare, senzaţii de greaţă şi vărsături, dureri de burtă, constipaţie sau diaree sunt parte din manifestările neplăcerilor provocate de iersinii. Din primele zile se înroşesc obrajii, gâtul, palmele, tălpile şi pot apărea erupţii pe corp. În perioada culminantă a manifestării bolii pot apărea şi dureri şi inflamaţii la nivelul articulaţiilor genunchilor, mâinilor, labei piciorului. În plus, se pot manifesta şi indicii precum cele ale răcelii: guturai, tuse, dureri în gât, angină, conjunctivită. Se pot mări ganglionii limfatici şi splina, iar dacă este atacat ficatul, acesta îşi creşte volumul, caz în care şi albul ochilor şi pielea capătă o nuanţă gălbuie.
În ce constă tratamentul
Din fericire, iersinioza se supune tratamentului cu antibiotice. Cu cât se începe mai repede acesta, cu atât se va dovedi mai eficient. Prescrierea antibioticelor, recomandate a fi administrate cel puţin o săptămână, intră în atribuţia medicului de boli infecţioase, acesta fiind cel care le alege în funcţie de sensibilitatea specifică a agentului pa- togen faţă de acestea.
Măsuri de precauţie
Vestea bună constă în aceea că ne putem feri de inamicii microscopici din frigider prin simple măsuri de precauţie. Iată ce ar trebui să faci în acest scop:

  •  Spală bine fructele, legumele şi verdeţurile înainte de a le pune în frigider;
  •  Serveşte salatele imediat du- pă preparare;
  •  Lasă laptele, dacă nu este pasteurizat, să fiarbă 3 sau 5 minute, iar în frigider păstrează-l doar într-un vas acoperit;
  •  Spală şi dezinfectează cu regularitate frigiderul, pentru a nu lăsa timp bacteriilor ce s-ar fi putut cuibări pe suprafaţa alimentelor nici să se înmulţească, nici să poată deveni apoi active;
  •  Obişnuieşte-te să pui fiecare aliment „la locul lui”, nedepozitând, de exemplu, mezelurile şi brânzeturile pe acelaşi raft cu legumele. Ideal ar fi să le păstrezi ambalate sau în vase închise;
  •  Nu supraîncărca frigiderul, e important ca aerul să poată circula în jurul alimentelor;
  •  Pune alimentele în frigider cel mai târziu la două ore după cumpărare şi gătire sau la doar o oră în zilele caniculare;
  •  Nu ţine hrana la frigider mai mult de 3-4 zile, congelează-le dacă intenţionezi să le consumi după această perioadă.

NU hotărât recongelării!
De ce o asemenea recomandare? E cunoscut faptul că un aliment decongelat şi apoi recongelat îşi pierde proprietăţile nutritive. Dar asta nu e tot. Odată cu recongelarea, microorganismele care în timpul congelării au fost în stare latentă, încep să se înmulţească cu repeziciune, punându-ne apoi sănătatea în pericol.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*