Beneficiile condimentelor

Fotolia_4876224
Foto: © BVDC / Fotolia

Prin conţinutul bogat în vitamine, enzime, săruri minerale, acizi organici şi alte
substanţe biologic active, condimentele se remarcă, pe lângă savoarea pe care
o conferă preparatelor culinare, printr-o considerabilă valoare terapeutică

Tarhonul,
înlocuitor al sării

Frunzele şi rămurelele tinere de tarhon conţin ulei volatil, taninuri, substanţe amare, vitaminele B1 şi C, săruri minerale, urme de iod. Prin sodiul şi potasiul pe care le conţine, are darul de a amplifica gustul mâncărurilor, ca şi sarea, putând-o chiar înlocui la nevoie.
Consumat ca atare, în salate sau macerat în oţet, tarhonul este recomandat în tulburări digestive, reglând şi stimulând funcţia gastrică, putând fi de un real folos în caz de aerofagii, balonări, constipaţie, gastrită. Pentru tratarea bolilor de ficat, rinichi sau a ascitei se prepară infuzie din o linguriţă de pulbere de plantă peste care se toarnă 200 ml apă fiartă, urmând a se bea câte o cană pe zi. Frecţiile cu tarhon (2 linguri de frunze puse la macerat într-o jumătate de pahar oţet de vin pentru 8-10 zile) au efect benefic în durerile reumatice şi cele de cap. Cu aceeaşi soluţie, dacă se ţine timp în gură, se poate înlătura o sâcâietoare durere de dinţi, iar obişnuinţa de a mesteca, dimineaţa pe nemâncate, frunze verzi de tarhon ne poate proteja de carii, în plus, întărindu-ne şi gingiile.

Rozmarinul,
şi stimulent, şi calmant

Conţine flavanoide, uleiuri volatile, elemente minerale, printre care cupru şi zinc. Este un bun tonifiant, datorită cărui fapt ceaiul de rozmarin poate fi, când se doreşte, un excelent înlocuitor al cafelei. Poate avea însă şi efect calmant, combătând nervozitatea după o cură de 10 zile în care se beau câte 2 ceşti de ceai de rozmarin pe zi, dar şi insomnia, când e savurat seara, înainte de culcare. Este recomandat, potrivit tradiţiei provensale, să serveşti o ceaşcă de ceai de rozmarin după o masă festivă, în vederea facilitării digestiei şi stimulării funcţiilor hepatice. Acelaşi efect îl poate avea şi o ceaşcă de decoct de rozmarin băut dimineaţa pe stomacul gol. Infuzia de rozmarin (o linguriţă de pulbere de frunze la 200 ml apă fiartă, câte 2 căni pe zi) este recomandată în afecţiuni ale stomacului, reumatism cardioarticular şi denegerativ, rinite cronice, anemie, tuse, iar decoctul, aplicat extern, ca remediu în tratarea micilor probleme dermatologice.
Contraindicaţii: în sarcină şi pe perioada alăptării. În cantităţi mari, peste 15 g pe zi, devine toxic, putând provoca avortul, gastroenterite şi nefrite.

Şofranul, regele condimentelor

Conţine fier, uleiuri volatile, proteine, sodiu, potasiu, vitaminele B1 şi B2, fitohormoni.
Pentru obţinerea unui gram de condiment sunt necesare cam cinci flori, motiv pentru care este şi mai scump decât alte condimente. Întrebuinţarea frecventă a şofranului în condimentarea mâncărurilor are efect benefic asupra inimii, a aparatului respirator, a digestiei şi funcţiilor ficatului, iar prin faptul că acţionează ca un puternic antioxidant natural, se previne chiar şi formarea tumorilor.
Renumit este însă şofranul prin aceea că este un puternic afrodisiac, fiind recomandat în tratarea impotenţei şi sterilităţii, în care scop se consumă sub formă de pulbere, aplicată în cantităţi mici sublingual, de câteva ori pe zi.
Contraindicaţii: Este foarte important să fie utilizat cu atenţie, supradozajul conducând la irascibilitate, motiv pentru care doza nu trebuie să depăşească un sfert de linguriţă şi să nu fie luată înainte de culcare.

Coriandrul, remediu
pentru micii bolnăviori

Conţine ulei eteric, lipide, acizi graşi, glucide, aminoacizi, carotenoide, vitamina C, săruri minerale. Stimulează digestia şi sistemul nervos, are proprietăţi purgative. Întrucât conţine şi substanţe antibacteriene, se recomandă să se bea, fracţionat pe parcursul zilei, când se consideră că este necesar, o cană de infuzie pregătită din o linguriţă de fructe zdrobite sau nu la 200 ml apă clocotită.
Pentru combaterea durerilor abdominale la copii, li se dă să bea fracţionat în timpul unei zile dintr-o cană de infuzie pregătită din o jumătate de linguriţă fructe la 200 ml apă clocotită, iar în scopul eliminării viermilor intestinali, una făcută din 4 linguriţe fructe la 100 ml apă colocită, dimineaţa pe stomacul gol, fără a mânca apoi timp de 4-5 ore.
Contraindicaţii: Nu este recomandat să-l consume cei care au probleme cu tensiunea, fie ea mare sau mică, o rapidă coagulare a sângelui, tromboflebită sau tromboze.

Cuişoarele, izvor
de antioxidanţi

Potrivit unui studiu recent, cuişoarele conţin cei mai puternici antioxidanţi naturali. Mai are şi proprietăţi antiinflamatorii, putându-şi aduce aportul în afecţiuni de tot felul, de la cele cardiace până la prevenirea formării tumorilor, în încetinirea degradării osoase cauzate de artrită, dar şi la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Mestecatul a câteva cuişoare şi menţinerea pastei obţinute pe zona cu probleme înlătură durerea de dinţi. Uleiul de cuişoare, consumat în amestec cu o linguriţă de miere şi un căţel de usturoi pisat, înainte de culcare, are efecte benefice în tratarea astmului, a durerilor musculare sau de spate.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*