Avantajele regimului mediteraneean

Foto: © teleginatania/Fotolia

Foto: © teleginatania/Fotolia
Foto: © teleginatania/Fotolia

Legume și fructe la discreție, paste făinoase, ulei de măsline, puțin vin roșu… Dacă vrei să adopți o alimentație echilibrată, merită să încerci regimul mediteraneean.  O adevărată comoară pentru sănătatea inimii tale! 

Regimul mediteraneean, cunoscut pentru efectele benefice asupra să- nătății inimii, conti- nuă să fie lăudat de oamenii de șiință. Numeroase studii au dovedit că această dietă poate reduce cu 70 – 80% riscul apariției unui accident vascular cerebral sau a unui infarct, dar și a altor afecțiuni grave precum cancerul, Parkinson, Alzheimer.
Cele mai multe dintre regimurile sănătoase includ fructe, legume, pește, cereale integra- le și limitează consumul de gră- simi nesănătoase. Aceste principii rămân valabile și în regimul mediteraneean, dar ceea ce îl diferențiază de alte regimuri este proporția alimentelor.
Ulei de măsline
În regimul mediteraneean grăsimile nu sunt eliminate cu totul, ci este încurajat consumul de grăsimi sănătoase. Primul pe lista acestor grăsimi benefice este uleiul de măsline, dar nu orice fel, ci doar cel obținut prin presare la rece. Metoda de fabricare a uleiului de măsline este și astăzi ca cea folosită în antichitate. Măslinele sunt recoltate manual, zdrobite și presate. Lichidul obținut este apoi filtrat, iar uleiul rezultat este pus direct în sticle. Acesta este uleiul de măsline virgin, numit și „presat la rece”. Uleiul de măsline conține grăsimi mono-nesaturate, adică acele grăsimi care ajută la reducerea nivelului colesterolului LDL („rău”), menținând însă nivelul colesterolului HDL („bun”).
Uleiul de măsline virgin conține și anumiți compuși din plantă, care au efecte antioxidante. Pe lângă faptul că previne formarea plăcilor de aterom pe artere, uleiul de măsline este și foarte ușor digerabil.
Alege întotdeauna ulei de măsline „virgin” sau „extra-virgin”. Dacă pe etichetă este menționat doar „ulei de măsline”, înseamnă că acesta este rafinat și, deci, și-a pierdut o parte din proprietăți.
Fructe, legume și cereale
Tradițional, regimul mediteraneean include fructe, legume, paste și orez. Grecii, de exemplu, mănâncă foarte puțină carne roșie și aproximativ nouă porții de fructe și legume pe zi. Roșii, ardei, castraveți, dovlecei, ustu- roi, mere, pere, pepene…
Toate legumele, fructele, dar și verdețurile sunt pline de vitamine, minerale (A, C, E, magneziu, fier, fosfor etc.) și de substanțe antioxidante, care previn îmbătrânirea prematură, dar și apariția maladiilor cardiovasculare și a cancerului. În regiunea mediteraneeană sunt preferate cerealele integrale, iar pâinea ocupă un loc important în dietă. Pâinea este consumată simplă sau înmuiată în ulei de măsline și nu cu margarină sau unt, care conțin grăsimi saturate.
Paste făinoase
Nelipsite din meniu sunt și pastele făinoase, obținute tot din făină integrală. Acestea sunt bogate în zaharuri lente (care furnizează cea mai mare parte a energiei), dar conțin și vitamine din complexul B, proteine, fier și fibre. Mâncând paste, nevoia de a consuma alimente bogate în grăsimi și de a ronțăi mereu câte ceva între mese scade considerabil. În plus, aceste paste stimulează tranzitul intestinal.
Nuci, alune
Nucile, alunele, migdalele sunt o altă parte a acestei binefăcătoare diete. Aceste fructe, numai bune de ronțăit la o gustare, sunt bogate în grăsimi (aproximativ 80% din caloriile pe care le conțin provin din grăsimi), dar cele mai multe dintre aceste grăsimi sunt nesaturate. Fiind bogate în calorii, ar fi bine să nu le consumi în cantități mari: nu mai mult de un pumn pe zi.
Ca să profiți la maximum de avantajele lor nutritive, evită nu-cile și alunele zaharisite sau sărate excesiv.
Pește
Peștele ocupă un loc important în regimul mediteraneean. Peștele gras, precum sardinele, macroul, somonul, tonul, păstrăvul, heringii sunt surse excelente de acizi grași omega-3. Acești acizi scad nivelul trigliceridelor, mențin fluiditatea sanguină, reduc hipertensiunea arterială, redau strălucirea și elasticitatea pielii, ameliorează unele afecțiuni dermatologice (eczeme atopice, psoriazis), reduc riscul apariției maladiilor cardiovasculare.
Vin roșu
Este o realitate demonstrată de numeroase studii recente: consumul regulat, dar moderat, de vin diminuează semnificativ ris-cul apariției bolilor cardiovasculare. Această licoare magică face parte dintre alimentele care mențin nivelul colesterolului „bun” și care conțin antioxidanți. Un pahar, cel mult două de vin roșu pe zi, în timpul mesei, nu pot avea decât un efect benefic asupra sănătății.

Foto: Practic sănătate
Foto: Practic sănătate

ANGELA CÎLȚAN

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*