Atenţie la farfuria bunicilor!

Foto: © nyul / Fotolia
Foto: © nyul / Fotolia
Foto: © nyul / Fotolia

„Cine nu are un bătrân să-şi cumpere” spune proverbul. Bunicii – panaceu pentru  sufletele noastre, exemple de voinţă, nesecate izvoare de înţelepciune şi blândeţe.  Ca să-i avem mai mult în preajmă, să-i veghem discret, interesându-ne  de medicamentele, somnul şi alimentaţia lor!

Pe măsură ce înaintează în vârstă, nevoile energetice ale organismului scad întrucât şi activitatea se reduce. Dacă un bărbat în vârstă de 60 de ani are nevoie de 2550 kcal/zi, între 61 şi 74 de ani ar trebui să ingereze alimente cu o valoare energetică totală de 2350 kcal/zi, iar după 75 de ani, 2100 kcal/zi.
Pentru femei, valorile descresc de la 1940 kcal/zi la 60 de ani la 1900 kcal/zi între 61-74 ani şi 1810 kcal/zi la mai mult de 75 de ani. Aceste valori sunt valabile pentru o persoană cu activitate fizică moderată.
Dar mai mult de 30% dintre bătrâni nu se alimentează nici cu 1000 kcal/zi, acest lucru da- torându-se:

  • efectelor adverse ale medicamentelor (unele medicamen- te nu numai că reduc pofta de mâncare, dar provoacă greaţă şi fac ca alimentele să pară a avea gusturi diferite de cele cunoscute din tinereţe).
  • scăderii sensibilităţii olfactive şi gustative

Pe măsură ce îmbătrânim, a- ceste simţuri înregistrează un declin, iar bătrânilor nu le mai face plăcere să mănânce.

  • neajunsurilor financiare
  • iimposibilităţii de a se deplasa
  • depresiei

Rămaşi singuri, fără partenerul de o viaţă, fără copii şi nepoţi, din ce în ce mai neputincios fizic, cu un corp chinuit de dureri, e imposibil să nu aibă zile de tristeţe profundă. În aceste condiţii, scade şi respectul faţă de propria persoană, afectând inclusiv apetitul.

  • o memorie afectată

Din cauză că nu-şi amintesc, unii pot mânca aceleaşi alimente la diferite mese, fără a sesiza lipsa diversităţii.

  • problemelor stomatologice

Unii au probleme cu dantura, mestecă anevoie şi înghit mai greu.
Asigură-te că dieta zilnică a bunicilor nu lipsesc:

  • proteinele

Ideal este să le ia consumând peşte (macrou, sardine, heringi, ton şi păstrăv, care aduc un aport substanţial de acizi graşi omega-3), pui, lapte, brânză dulce, caş, iaurt degresat, urdă, ouă, boabe de fasole şi de linte.
Osteoporoza afectează o fe-meie din 3 ajunsă la vârsta senectuţii şi un bărbat din 12. Pierderea de calciu din sistemul osos debutează în jurul vârstei de 30 de ani, dar se intensifică după 45-50 de ani, de aceea lactatele nu trebuie să lipsească de pe mesele bunicilor. Există suplimente nutritive care împiedică diminuarea masei osoase, dar mişcarea în aer liber, alimentele bogate în calciu şi vitamina D sunt cel mai bun mijloc de profilaxie.

  • fibrele – din cereale integrale, pâine integrală, orez brun, germeni de grâu, năut şi linte.
  • uleiurile vegetale din nuci, a- lune, migdale, seminţe de floarea-soarelui, dovleac şi in.
  • fructele bogate în vitamina C: kiwi, citrice, mere, coacăze, afine, zmeură, căpşune. Datorită consumului redus de fructe, nu îşi asigură raţia zilnică de vitamina C, lipsă care duce la scăderea imunităţii şi la deprecierea sănătăţii gingiilor. Dacă nu consumă fructe, soluţia este să aibă un storcător şi să bea sucuri.
  • legumele bogate în vitamina A sau/şi vitamina C: morcovi, tomate, spanac, broccoli, varză, avocado, praz

Deoarece metabolismul se reduce, organismul lor absoarbe mai ineficient vitaminele şi mineralele; de aceea, în ciuda reducerii cantităţii de hrană, cantitatea de alimente bogate în vitamine trebuie puţin crescută.
Dieta bătrânilor ar trebui să se rezume la combinaţii ale u- nor ingrediente uşoare, pe care le tolerează. Mâncărurile nu trebuie să producă greaţă şi nici să supună pancreasul la eforturi, dat fiind că bătrânii pot avea insuficienţe hepatice şi pancreatice.
Meniul bunicilor s-ar putea asemăna cu al copiilor de până la 5 ani, consideră-i la fel de fragili. Urmând exemplul sănătos al meniului celor mici, la micul dejun ar trebui să consume cereale şi lactate, ca gustare la orele 11 şi 17 fructe proaspete sau suc de fructe, la prânz legume şi carne, iar la cină din nou legume şi lactate.
Să nu uităm de fier!
Datorită schimbărilor care au loc în tractul intestinal, dar şi datorită unor substanţe conţinute în medicamente, fierul din alimente este mai greu absorbit. Carnea roşie, bogată în fier, este în acelaşi timp un aliment ce trebuie evitat, întrucât conţine grăsimi saturate. Rămân atunci sursele vegetale de fier: fructe uscate, cereale, legume verzi.
Pentru o bună absorbţie, trebuie să le consume alături de alimente bogate în vitamina C.
Deşi se estimează că în ţările dezvoltate economic 60% dintre bătrâni iau pastile cu suplimente alimentare, oamenii de ştiinţă sunt în continuare preocupaţi de găsirea unor componente be- nefice ale alimentelor, componente care să reducă valorile colesterolului şi să aibă efecte anticancerigene.
Nici consumul de lichide nu e de neglijat, chiar dacă impune mai multe drumuri la toaletă
Confuzia mentală şi somnolenţa sunt doar două dintre efectele deshidratării. De asemenea, reducerea consumului de lichide afectează funcţionarea rinichilor şi, implicit, toxinele se elimină mai dificil. Un consum redus de lichide duce la constipaţie, la un tranzit intestinal îngreunat, iar de aici şi la alte neplăceri. Împreună lapte-le, ceaiurile, cafeaua, sucurile, supa şi apa consumate pe parcursul unei zile trebuie să asigure un total de 8 pahare de lichide.
Iată câteva sugestii:

  • începând de toamna, în cămara bunicului trebuie să existe câteva borcane cu legume conservate şi peşte.
  • încurajează-l să mănânce puţin şi des – mai bine 5 mese în cantităţi mici decât 3 mese mai bogate.
  • în măsura timpului tău, du-te la el cu o porţie de mâncare caldă şi mâncaţi împreună. Faptul că stă singur la masă poate fi deprimant.
  • asigură-te că în frigiderul lui există mâncare gătită proaspăt, nu mai veche de 3 zile. Trăind singuri, unii nu mai consideră necesar să îşi gătească.
  • ajută-l la cumpărături.

Cei pe care îi chinuie durerile reumatice se deplasează cu greu, iar cardiacii nu au voie să ducă grutăți mari.

Şi mişcarea e importantă
Mişcarea şi activităţile domestice uşoare, atât cât permite sănătatea, sunt necesare pentru a combate obezitatea, pentru menţinerea apetitului şi mobilităţii. Grădinăritul, treburile casnice, mersul la cumpărături sau pe bicicletă, plimbările în parc, înotul supravegheat, în condiţii optime sunt tot atâtea variante pentru mişcare. În zilele cu soare (şi nu numai), invită-l la plimbare în parc şi ai răbdare să-ţi povestească îndelung despre toate problemele lui. Ia măsuri ca măcar o parte din ele să se rezolve.
La despărţire, oferă-i o îmbrăţişare plină de recunoştinţă şi urează-i din toată inima: „Să fii sănătos, bunicule!”

SONIA STANCIU

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*