Arsuri la stomac

Foto: © Alex F / Fotolia

Foto: © Alex F / Fotolia
Foto: © Alex F / Fotolia

Se crede că cel puţin 20% din populaţia lumii suferă, cam o dată pe săptămână,  de arsuri la stomac. Nici o consolare că mai sunt şi alţii, nu-i aşa? Nici pentru cei care se confruntă cu ele rar şi fără un disconfort major, nici pentru cei în cazul cărora acestea sunt frecvente şi supărătoare. Cunoaşterea cauzelor însă îi poate ajuta şi pe unii,  şi pe alţii în prevenirea, reducerea sau chiar eliminarea lor

Arsurile la stomac apar atunci când sfincterul esofagian, un muşchi ce acţionează ca o valvă între esofag şi stomac, nu se închide suficient, permiţând astfel refularea sucului gastric din stomac în esofag, iritându-i mucoasa, fapt ce provoacă o senzaţie de arsură localizată în spatele sternului. Acest lichid de secreţie gastrică acidă poate să ajungă până în cavitatea bucală, dând senzaţia de gust acru. Se ajunge la asemenea neplăceri fie din cauza creşterii bruşte a cantităţii de acid gastric, fie atunci când relaxarea sfinctelului esofagian are loc într-un moment nepotrivit, adică altul decât cel al înghiţirii alimentelor. În mod normal, el se deschide doar pentru câteva secunde în timpul înghiţirii.
Dacă arsurile la stomac nu sunt frecvente şi apar de fiecare dată după ce s-au consumat anumite produse, înseamnă că sunt un indiciu al acidităţii crescute, dacă însă sunt mai dese de două pe săptămână, pot fi un simptom al refluxului gastro-esofagian.

Semne de luat în seamă
Sunt însă şi din cei care suferă de reflux gastro-esofagian, dar nu au arsuri gastrice, confruntându-se totuși cu dureri de gât dimineaţa, greutate la înghiţirea alimentelor, tuse seacă sau respiraţie îngreunată.

  • Senzaţia de arsură persistentă ce poate apărea după masă, de obicei la 2 ore după aceasta, în poziţia culcat sau la aplecarea înainte. În cazul unei afecţiuni severe, senzaţia de arsură poate dura şi câteva ore;
  • gust acru sau amar, însoţit sau nu de senzaţia de arsură;
  • salivare excesivă.

Neplăceri frecvente în fazele avansate de reflux gastro-esofagian: dificultate la înghiţire, frecventă în fazele avansate de reflux gastro-esofagian; durere retrosternală, ce poate fi însoţită de arsuri şi poate fi confundată cu durerea din infarctul miocardic; greţuri frecvente dimineaţa; senzaţie de corp străin în gât, răguşeala, respiraţie şuierătoare, pneumonie frecventă, lărgirea căilor respiratorii aeriene, înrăutăţire a simptomelor astmului în cazul celor ce suferă de această a- fecţiune.

Ce e de făcut?
Înainte de toate, va trebui să-ţi schimbi întrucâtva stilul de viaţă. Adică, să te laşi de fumat, dacă e cazul, să eviţi băuturile alcoolice — lider între cele care provoacă arsuri la stomac fiind vinul roşu —, să te debarasezi de kilogramele de prisos, dacă este necesar, să eviţi mesele copioase, dând preferinţă porţiilor mici şi dese, să porţi haine lejere, să eviţi să te culci imediat după ce ai mâncat, dar şi să mănânci cu 2-3 ore înainte de culcare. În majoritatea cazurilor, arsurile la stomac pot fi controlate prin evitarea alimentelor care le provoacă: ciocolata, menta, cafeaua, băuturile răcoritoare care conţin cofeină, mâncărurile picante, prăjite sau grase, fructele şi legumele acide, precum portocalele şi roşiile.
Ai putea recurge şi la preparate antiacide, şi la ceaiuri de plante medicinale.
Printre remediile naturale în lupta cu arsurile la stomac se numără ghimbirul, capsule de ghimbir absorbind surplusul de suc gastric, precum şi rădăcină de genţiană.
În cazul arsurilor severe sau a altor simptome de lungă durată, trebuie consultat un medic internist sau gastroenterolog, aceştia putându-ţi recomanda preparate antiacide sau care stopează producerea acidului gastric, din cele care contribuie la întărirea sfincterului esofagian. În funcţie de cât de severă este afecţiunea, pot fi necesare explorări suplimentare pentru stabilirea mai exactă a diagnosticului.
Consultă medicul şi atunci când te confrunţi cu greutăţi la înghiţire sau ai adesea senzaţia de înecare cu mâncarea, dacă scazi cam mult în greutate, când neplăcerile cu care te confrunţi de câţiva ani nu s-au ameliorat decât parţial după ţinerea unei diete corespunzătoare şi administrarea de preparate antiacide sau blocanţi ai acidităţii.

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*