Anemia feriprivă

Foto: © Picture-Factory / Fotolia

Foto: © Picture-Factory / Fotolia
Foto: © Picture-Factory / Fotolia

Cauzată de carenţa de fier, anemia feriprivă, tipul cel mai des întâlnit la toate categoriile de vârstă, se caracterizează prin nivelul scăzut de hemoglobină din sânge. Fierul îi este necesar organismului tocmai pentru producerea acesteia, substanţă ce se găseşte în globulele roşii şi joacă un rol important în transportul oxigenului, fără de care, după cum bine se ştie, nici o fiinţă nu poate trăi

Pericol ascuns
Numărul celor care suferă de carenţă de fier este foarte mare, constituit în bună parte din reprezentante ale sexului frumos. Cele mai expuse sunt cele aflate la vârsta reproducerii, întrucât prin menstruaţiile lunare se pierde o mare cantitate de fier, mai ales dacă menstrele sunt abundente şi de durată. Le urmează gravidele şi mamele care alăptează, cu o nevoie sporită de fier, cele care folosesc anticoncepţionale, dar şi vegetarienele, dieta neasigurându-le întotdeauna suficient fier.
Cum organismul nu este capabil să producă singur acest mineral, principala cauză a acestui tip de anemie îl constituie dieta. În cazul în care aceasta nu asigură aportul necesar de fier, organismul este nevoit să recurgă la rezerve, destul de mici însă. Chiar dacă rezervele de fier ale organismului încep să scadă, nu apar încă nici simptomele fizice şi nici indici ale analizelor de laborator care s-o semnaleze. Abia după epuizarea tuturor rezervelor se instalează deficitul ascuns de fier, fără a exista însă şi indicii ale anemiei. Dacă lipsa de fier se prelungeşte, deficitul va începe să se facă simţit: scăderea rezistenţei la infecţii şi la efort, oboseală accentuată, paliditate a pielii şi mucoaselor, palpitaţii, căderea părului, lipsa menstrelor, probleme de memorie şi concentrare.
Anemia feriprivă poate fi depistată printr-o simplă analiză de sânge recoltat din deget.
Indicii ale carenţei
Cum se face simţit deficitul de fier din organism? Slăbiciune musculară, oboseală accentuată, dureri de cap frecvente, ameţeli, infecţii repetate, respiraţie greoaie la efort fizic, zgomote în urechi, tulburări de vedere cu senzaţia de „musculiţe” prin faţa ochilor, palpitaţii la eforturi minore, scăderea poftei de mâncare. În anemia instalată de multă vreme, pe primul plan se situează paloarea pielii şi a mucoaselor, vizibilă mai ales la palme, buze, unghii şi mucoasa bucală. Părul devine casabil şi cade foarte uşor, apar tulburări nervoase, astenie, tulburări de memorie, ameţeli, cefalee, senzaţia de leşin, semne cardio-vasculare, tulburări digestive şi menstruale. Se poate ajunge chiar la atrofia papilelor limbii, stomatită la colţurile gurii, dispepsie şi altele.
Cum procedezi?
Consulţi medicul. În funcţie de gradul deficitului de fier, acesta alege tratamentul şi durata lui. Ţine seama de faptul că preparatele pe bază de fier se recomandă pe o perioadă îndelungată, cam 50 de zile, ceea ce trebuie respectat întocmai, întrucât deficitul sever de fier nu poate fi compensat doar prin alimentaţie. Asta nu înseamnă că dieta nu este importantă. Ba, dimpotrivă. Ea trebuie să conţină neapărat proteine şi vitamina C, care favorizează absorbţia fierului. Cât de mult fier absoarbe organismul depinde atât de cantitatea şi de forma în care se găseşte acesta în alimente, cât şi de particularităţile şi necesităţile individuale ale organismului
Alimentele cele mai bogate în fier sunt organele (ficatul, rinichii, inima), carnea de vită şi de porc, peştele, fructele de mare, gălbenuşul de ou. Dintre vegetale, cele mai bogate în fier sunt cerealele, legumele verzi, fructele uscate (caise, prune).
Asimilarea fierului
Ce anume împiedică asimilarea fierului?

  • Cafeaua, ceaiul negru, ciocolata, vinul roşu, grâul integral, legumele de culoare verde închis şi dulciurile cu conţinut de cacao;
  • Oxalaţii, pe care îi conţine în cantităţi mari ştevia, spanacul, dar şi fosfaţii din mezeluri, pateuri şi conservele de carne.

Ce facilitează  asimilarea fierului?

  • Fierul de provenienţă vegetală se absoarbe mult mai bine în prezenţa vitaminei C. La 10 minute după ce ai luat suplimentul de fier sau ai mâncat un aliment bogat în fier, bea un pahar de suc de citrice sau roşii;
  • Fierul de origine animală se absoarbe de cinci ori mai bine decât cel provenit din vegetale;
  • După ce nivelul hemoglobinei se va fi normalizat, tratamentul trebuie continuat pentru a se favoriza refacerea rezervelor de fier, motiv pentru care acesta ar putea dura între 2 şi 6 luni.

De cât fier avem nevoie?
Necesităţile zilnice de fier diferă în funcţie de vârstă şi sex.

  • Copiii cu vârsta între 1-7 ani au nevoie de 7 mg fier pe zi; cei de 7-9 ani, de 8 mg; adolescenţii cu vârsta între 13 şi 19 ani, 16 mg fetele şi 13 mg băieţii;
  • Femeile, din cauza pierderilor menstruale de sânge, au nevoie de mai mult fier decât bărbaţii, adică 16 mg, faţă de aceştia, 10 mg;
  • Gravidele au nevoie de 20 mg, în al 3-lea trimestru de sarcină necesarul crescând la 30 mg.

 

OLGA SVEDUNEAC

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*