Ai diabet tip II? Află ce alimente îţi sunt prietene

Foto: © mashe / Fotolia

Pentru ca starea de sănătate a celui bolnav de diabet tip II să rămână constantă şi să nu se deprecieze, există doi factori importanţi: regimul de viaţă şi alimentaţia. Există alimente care îi sunt bune prietene şi care, incluse în meniul zilnic, îl feresc de neplăcutele complicaţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, la ora actuală, în lume sunt 346 milioane de persoane diag- nosticate cu diabet, dintre care între 90 şi 95 de procente suferă de diabet tip II. Aproape 80% dintre bolnavii de diabet locuiesc în ţările cu nivel mediu sau scăzut de dezvoltare. Pentru a atrage atenţia asupra acestei probleme, OMS trage un semnal de alarmă în fiecare an, pe 14 noiembrie, de Ziua Mondială a Diabetului.

Diabeticul disciplinat, demn de admiraţie
Diabetul tip II apare, de cele mai multe ori, la adulţi cu vârsta de peste 40 de ani (dar, din nefericire, apar tot mai des astfel de cazuri şi la copii) şi are drept cauze obezitatea, supraalimentarea, dietele dezechilibrate, sedentarismul, fumatul. În majoritatea cazurilor, pancreasul participă la digestie, dar secretă insulină în cantităţi insuficiente pentru a face faţă cantităţilor mari de glucide ingerate. Dat fiind că, deşi în cantităţi reduse, pancreasul secretă insulină, acest tip de diabet este, în majoritatea cazurilor non-insulinodependent. Diabeticul ce îşi impune un regim de viaţă ordonat şi urmează dieta bine definită de către medic se dovedeşte a fi un om inteligent, cu o puternică voinţă, demn de admiraţie. El conştientizează că ingerarea alimentelor nepermise duc, în timp, la complicaţii severe precum piciorul diabetic, probleme cardiovasculare, insuficienţă renală şi retinopatie.

Ce alimente îi vin  în ajutor?
O conduită preventivă, care să micşoreze valorile glicemiei, să ducă la o greutate ideală şi să limiteze apariţia complicaţiilor ar trebui să conducă spre o dietă în care să fie incluse cu precădere:

a) Circa 50-60% din cantitatea zilnică de hrană, alimente ce conţin carbohidraţi complecşi, pe care organismul îi absoarbe lent:

  •  fulgi de orz şi de ovăz
  •  aluaturi cu făină de secară şi făină integrală de grâu
  •  paste şi tortilla din făină integrală
  •  batoane cu musli, fără zahăr
  •  orez brun
  •  pseudocereale: quinoa şi hrişcă
  •  mici cantităţi de cartofi dulci (batata) sau cartofi noi.

b) Pentru a ţine sub control valorile colesterolului, dar şi pentru încetinirea digestiei, are nevoie de 20-35 g de fibre zilnic. Alimentele de mai sus au, totodată, o cantitate mare de fibre. Lor li se alătură câteva reprezentante verzi ale regnului vegetal: varza, verzişoare de Bruxelles, varza acră, ardeii verzi, mazărea, bamele, broccoli, dovleceii, castraveţii, păstăile de fasole, anghinarea, salata verde, urzicile, spanacul, dar şi albe: napi, gulii, conopidă. Lintea roşie şi verde, năutul, boabele de soia, fasolea neagră uscată completează gama de alimente bogate în fibre, alimente ce se află şi pe lista celor cu indice glicemic scăzut. Să adăugăm aici şi câteva fructe bogate în antocianine (antioxidanţi ce previn problemele cardiovasculare): afinele, porumbele, murele, coacăzele negre.

c) Alimente bogate în proteine (circa 10-20% din cantitatea totală de hrană) şi sărace în grăsimi, care au un indice glicemic scăzut:
laptele şi brânza de soia (tofu)
lapte şi iaurt degresate, brânză dulce dietetică
carne de pasăre fără grăsime, căreia i s-a îndepărtat pieliţa.

d) Alimente care stimulează producţia de insulină sunt cele bogate în minerale precum zinc, magneziu şi crom.
Cromul şi zincul sunt necesare pentru formarea, depozitarea şi acţiunea insulinei, iar magneziul contribuie la echilibrarea valorilor glicemiei.  Magneziul previne apariţia retinopatiei şi a bolilor cardiovasculare.
Seminţele de dovleac, bamele, nucile, alunele, frunzele crude sau opărite de spanac, cacaua, ciupercile, broccoli, pâinea integrală sau cerealele integrale au un conţinut semnificativ de magneziu. Bogate în zinc şi admise în dieta diabeticului sunt scoicile, germenii de grâu, ficatul de viţel, seminţele de susan şi de dovleac, arahidele.

e) Alimente bogate în acizi graşi omega 3, care ajută la scăderea colesterolului şi îmbunătăţesc circulaţia. Surse excelente de omega 3 sunt peştele gras (sardine, somon, macrou, ton, etc), fructul de avocado sau seminţele de in.
Exerciţiu: să încercăm să ne imaginăm câteva combinaţii mai puţin obişnuite, care să cuprindă cel puţin două alimente din cele cinci categorii de mai sus:

  •  salată de frunze proaspete de spanac, cu bucăţi de somon sau altfel de peşte;
  •  salată de quinoa cu avocado şi roşii;
  •  supă-cremă de orz, dovlecei şi ciuperci;
  •  bărcuţe de ardei umplute cu hummus (pastă de năut cu seminţe de susan) etc.

Ajungem la concluzia că există nenumărate combinaţii care ar putea satisface nu numai nevoile, dar şi gusturile celui care suferă de diabet de tip II, dar îi asigură tot ce e necesar pentru a controla boala.

SONIA STANCIU

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*