6 simptome ce nu trebuie neglijate

Foto: © Johan Larson / Fotolia

Foto: © Johan Larson / Fotolia
Foto: © Johan Larson / Fotolia

Cine nu se confruntă, măcar din când în când, cu diverse probleme minore  de sănătate? Dureri de cap, amețeală, constipaţie, diaree… Cum îți dai seama  dacă acestea sunt doar mici neplăceri care vor dispărea de la sine ori simptome serioase, ce necesită îngrijire medicală? Fii atentă la semnalele de alarmă pe care ți le transmite organismul. 

1. Durere de cap
Simți o durere ca o strânsoare, de parcă ai purta pe cap o bentiţă prea strânsă? Cel mai probabil este vorba de o durere de cap obişnuită, ce poate fi cauzată de stres, oboseală, foame etc. Dacă este vorba de migrenă simptomele sunt diferite: durerea este intensă, pulsatilă, apare de obicei pe o singură parte a capului şi poate fi însoţită de greaţă, vărsături, sensibilitate la lumină şi zgomot. Migrena poate fi declanşată de unele alimente şi băuturi, de fluctuații hormonale (înainte de menstruație, de exemplu), de stres, lipsă de somn, efort fizic sau intelectual intens.
Când te adresezi medicului?
Dacă durerea este diferită de cea pe care o resimţi de obicei, dacă se repetă des şi la intervale neregulate, dacă durează mai mult de 4 – 5 ore sau dacă durerea este pulsatilă și însoţită de tulburări de vorbire sau de amorţeli într-un membru.

2. Ameţeli  sau vertij
În 99% din cazuri ameţelile (senzaţia că păşești pe o podea instabilă) sunt lipsite de gravitate şi pot fi provocate de oboseală, de foame, de o scădere a tensiunii arteriale (de exemplu când te ridici din pat brusc), de anemie.
Vertijul (senzaţia că te învârţi) poate surveni la o întoarcere bruscă a capului şi este cauzată cel mai adesea de o inflamaţie a canalelor urechii interne, cea care răspunde de echilibru. Această inflamaţie virală poate persista câteva săptămâni.
Când te adresezi medicului?
Dacă ameţelile sau vertijul sunt însoţite de simptome precum durere de cap intensă, tulburări de vedere, scăderea auzului, leșin, greaţă puternică, dificultăţi la mers sau vorbit (poate fi vorba de un accident vascular cerebral) sau dacă vertijul se amplifică după 24 de ore sau se menţine timp de câteva zile.

3. Micţiuni frecvente
Dacă bei multă apă este firesc să simţi mai des nevoia să mergi la baie. La fel şi dacă urmezi un tratament cu diuretice sau bei multă cafea. Nevoia de a urina frecvent apare şi o dată cu vârsta, dar şi la femeile care au avut mai multe naşteri.
Când te adresezi medicului?
Dacă urinezi mai des ca de obicei şi incomplet (mai mult de 8 ori în timpul zilei şi mai mult de 2 ori noaptea) poate fi vorba de o infecţie urinară (vaginită, cistită), în special dacă apare şi senzaţia de usturime în timpul micţiunii, de o litiază sau de un diabet nedepistat.

4. Tulburări de ciclu menstrual
Cauza poate fi o simplă modificare a nivelului hormonilor apărută în urma stresului, a unui şoc emoţional, a oboselii, a schimbării fusului orar.
Când te adresezi medicului?
Dacă sângerările au devenit mai abundente ca de obicei sau dacă ciclul menstrual a început să fie însoţit de dureri. Ciclurile abundente pot avea la origine un fibrom uterin, cervicita, polipii cervicali sau o hiperplazie de endometru. Dacă ciclurile devin neregulate sau dureroase poți aştepta 2 – 3 luni înainte să te adresez medicului, pentru a vedea dacă simptomele se menţin. La femeile care au intrat la menopauză, sângerările ce apar la un an după încetarea menstrelor trebuie întotdeauna luate în serios căci pot fi semnul unui cancer uterin. De asemenea, adresează-te imediat medicului dacă sângerările menstruale îmbracă forma unei hemoragii.

5. Constipaţie  sau diaree
Constipaţia este adeseori ur-marea unei alimentaţii sărace în fibre alimentare, a consumului insuficient de lichide şi a lipsei de mişcare, dar poate apărea şi din cauza stresului, a anumitor medicamente, a hemoroizilor.
Diareea poate fi provocată de consumul unor alimente sau de o infecţie intestinală virală. Când constipaţia şi diareea apar alternativ poate fi vorba de sindromul colonului iritabil.
Când te adresezi medicului?
Dacă, aparent fără motiv, apar modificări în frecvenţa sau consistenţa scaunului, care persistă mai mult de 2 săptămâni. De asemenea, se impune un consult medical dacă tranzitul intestinal încetinit este însoţit de dureri abdominale sau de scaune cu urme de sânge sau mucus. În ce priveşte diareea, consultă medicul dacă simptomele se prelungesc mai mult de o săptămână sau dacă apare febra.

6. Dureri în piept
În faţa unei asemenea dureri suntem tentaţi să ne gândim imediat la infarct, dar durerile din piept pot avea şi alte cauze, precum spasm muscular, tulburări digestive, întindere musculară, junghi intercostal, şoc emoţional, anxietate.
Când te adresezi medicului?
Dacă durerea este bruscă, intensă, ca o senzaţie de cuţit înfipt, situată în centrul sternului şi iradiază spre gât sau braţe, dacă apar simptome precum stare bruscă de slăbiciune, respiraţie dificilă, amorţeli în mâna stângă, transpiraţii, greaţă, vărsături. Poate fi vorba de o criză de angină pectorală sau chiar de un infarct.

ANGELA CÎLȚAN

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*