5 întrebări despre fasolea boabe

Foto: © ELyrae/ Fotolia

Foto: © ELyrae/ Fotolia
Foto: © ELyrae/ Fotolia

Fasolea este o plantă „bătrână”, cunoscută de peste 7000 de ani. Dar pentru poporul nostru, fasolea uscată a fost şi continuă să fie un prieten de nădejde, pe care românul se bizuie şi când e strâmtorat, şi când îi e foame, și când vrea să savureze ceva bun.

Noi, românii, mâncăm adesea fasole, în zilele reci de iarnă. O iahnie într-o zi de post salvează orice gospodină care vrea să gătească ieftin, spornic şi săţios. O ciorbă de fasole cu afumătură face deliciul familiei în oricare zi de ianuarie sau februarie. De Ziua Naţională, tot românul are parte de o fasole scăzută. Chiar şi vara ne e dor de boabele de fasole pe care, dacă ni le-ar fierbe altcineva, le-am amesteca într-o salată săţioasă. Că e gustoasă ştim cu toţii, dar ce altceva ar trebui să mai ştim despre micuţele boabe? Încercând să ne imaginăm întrebările tale, iată, le-am găsit şi răspunsuri.

1.Ce beneficii aduce consumul de fasole organismului meu?
Fasolea e un aliment spornic şi săţios, care se asociază bine atât cu legumele, în preparatele de post, cât şi cu diferite tipuri de carne, în salate, ciorbe şi mâncăruri. Fasolea reprezintă o sursă de fibre, vitamine din grupul B, fier, magneziu, zinc, fosfor şi calciu, dar şi de proteine vegetale. Fiind bogată în fibre, contribuie la reglarea tranzitului intestinal.

2. Dacă mănânc des fasole mă îngraş?
100 g de fasole fiartă conţin aproximativ 350 kcal, prin urmare nu trebuie să mănânci cantităţi mari şi, în funcţie de valoarea energetică a boabelor ingerate, va trebui să-ţi adaptezi meniul ca să nu depăşeşti necesarul energetic zilnic. Chiar dacă îţi ia mai mult timp şi efort, preferă fasolea fiartă la foc mic, timp îndelungat, în locul celei din conserve sau fiartă în oala sub presiune. Explicaţia e simplă: îşi păstrează mai multe vitamine.

3. Diabeticii pot mânca fasole?
Conform clasificării bazate pe valoarea indicelui glicemic, în funcţie de soi, fasolea face parte din categoria alimentelor cu indice glicemic scăzut sau mediu. Fasolea pestriţă are IG 45, cea cu boabe albe are IG 31 şi fasolea roşie are IG 29. Este vorba, desigur, despre boabele fierte. Toate alimentele cu IG<55 au indice glicemic scăzut, ceea ce se traduce printr-o activitate lentă a pancreasului, în concluzie fasolea ţine de foame timp îndelungat şi secreţia de insulină (în cazul celor bolnavi de diabet tip II) se face treptat.

4. Ce soi de fasole e mai bun?
Dacă întrebi un bucătar, vei primi răspunsul prin prisma timpului de fierbere şi îţi va spune că fasolea pestriţă are coaja mai groasă, iar fierberea durează mai mult, în concluzie ar fi mai bune boabele albe, cele negre şi cele roşii, aceasta fiind ordinea crescătoare a grosimii învelişului.
Dacă pui întrebarea unui specialist în nutriţie, îţi va spune că fasolea neagră se află în topul alimentelor bogate în magneziu, 1 cană de boabe asigurându-ţi 15-30% din necesarul zilnic.
Dacă întrebi un mexican (dat fiind că în această ţară se consumă multă fasole), îţi va împărtăşi pasiunea lui pentru boabele mari, roşii sau negre, care sunt mai gustoase decât cele albe. Consumatori din China, Filipine, India, Bangladesh sau Thailanda te vor invita să guşti fasolea cu boabe mici şi verzi din ţara lor, un soi aparte: mung. Ei îţi vor comunica şi faptul că, dacă vei consuma 4 porţii de astfel de fasole săptămânal, vei avea cu 22% mai puţine şanse să te îmbolnăveşti de boli cardiovasculare. Dar privind pe furiş către preţurile din magazine cu produse naturale, vei constata că mung e de 3 ori mai scumpă decât tradiţionala fasole albă românească, ceea ce nu e tocmai un avantaj.

5. Cum evit flatulenţa?
Balonarea, flatulenţa sau, cu alte cuvinte, gazele intestinale apar datorită oligozaharidelor, substanţe pentru descompunerea cărora tractul nostru intestinal nu este înzestrat cu suficiente enzime. În consecinţă, în descompunerea moleculelor intervin anumite bacterii aflate în intestinul gros şi de aici rezultă neplăcutele gaze.
a) Ca să eviţi flatulenţa, după ce ai ales şi spălat boabele, înmoaie-le folosind una dintre cele două metode:

  •  acoperă boabele cu apă rece şi fierbe-le timp de 2 minute, cronometrând de la primul clocot; stinge focul, acoperă oala cu un capac, pentru 2 ore, apoi scurge apa şi reia prepararea.
  •  acoperă boabele din cratiţă cu apă rece şi lasă-le să se înmoaie pentru 8 ore (pe parcursul nopţii) în frigider, răcoarea fiind necesară ca să nu fermenteze boabele.

b) Natura îţi pune la dispoziţie o mulţime de condimente cu efect carminativ, care fie previn formarea gazelor, fie favorizează eliminarea lor. În funcţie de preparat şi de ingredientele cu care asociezi fasolea, poţi alege busuioc, coriandru, chimen, fenicul, ghimber, usturoi (ştiau strămoşii noştri de ce asezonau fasolea bătută cu usturoi!), maghiran, boabe de muştar, rozmarin, cimbru, anason.
c) Chiar dacă îţi place mult, consumă porţii mai mici, pentru ca sistemul tău digestiv să nu se „lupte” să digere.
d) În fiecare porţie de mâncare cu fasole, adaugă de la un vârf de cuţit până la o linguriţă de praf de calciu carbonic, care „absoarbe” gazele, dar are un gust neutru şi nu îl influenţează pe cel al mâncărurilor.
e) Fierbe boabele de fasole în apă cu un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu. Trebuie să ştii că acesta modifică gustul boabelor, făcându-l uşor „leşios”, iar la sfârşitul fierberii, le lasă mai sărace în vitamina B1.

SONIA STANCIU

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*